trecut.
Dimitrie Daschevici, director al Asociatiei Romane a Antreprenorilor din Constructii (ARACO), considera ca pe segmentul de servicii, de activitati de constructii, cresterea pentru acest an va fi de circa 7%. In ceea ce priveste impartirea pe regiuni, directorul ARACO sustine ca diferentele, mai ales in ceea ce priveste lucrarile de infrastructura, apar si din cauza ca unele judete sunt prea putin active in ceea ce priveste atragerea unor proiecte de investitii. Din acest punct de vedere, active sunt Cluj, Suceava, Iasi, Harghita si Brasov si „codase” Ialomita, Giurgiu si Olt.Piata materialelor de constructii este mai dinamica pe unele segmente. Marii producatori de ciment se pregatesc sa vanda din ce in ce mai mult. De exemplu, grupul francez Lafarge are o strategie care ilustreaza perfect asteptarile marilor investitori in domeniu: accelereaza si pastreaza motoarele turate pentru vremuri si mai bune. Numai in primul semestru al acestui an Lafarge a vandut cu 27,7% mai mult ciment decat in aceeasi perioada a anului trecut. Una din fabrici produce in special pentru export, furnizand circa 22% din cifra de afaceri a grupului. Directorul general Philippe Questiaux, presedinte-director general al Lafarge Romcim, a declarat insa ca miza dezvoltarii grupului este piata interna, pentru ca piata externa este din ce in ce mai aglomerata si mai greu de mentinut. „Cresterea robusta, de peste 20% in 2004, a fost influentata favorabil de conditiile de vreme ale primului semestru. Restructurarea si imbunatatirea pietei interne au permis atingerea unui nivel de profitabilitate rezonabil, la cinci ani de la privatizare”, declara acesta. Cifra de afaceri a tuturor diviziilor Lafarge din Romania (ciment, agregate si ghips-carton) a fost in 2003 de 160 milioane euro.Toti „cimentistii” au profit. Piata cimentului in Romania a inregistrat o crestere estimata de 5% in 2003, ajungand la cinci milioane de tone.Un alt investitor de pe acest segment este multumit. Grupul HeidelberCement a atins o cifra de afaceri de peste 118 milioane euro. „In domeniul cimentului, Carpatcement ocupa pozitia de lider in tara noastra, cu un volum de vanzari de peste 1,7 milioane tone de ciment. Estimarile pentru intreg anul 2004 anunta o cifra de afaceri de circa 100 milioane euro”, afirma Mihai Rohan, director general al Carpatcement Romania. „Asteptarile pentru 2004 sunt in concordanta cu tendinta generala de crestere a economiei romanesti si, in special, a industriei constructiilor cu circa 4-5%”, adauga Mihai Rohan.Un ritm mult mai alert il resimt firmele implicate direct in constructia de case. Firma Impact SA, care a construit peste 500 de vile in zona Baneasa de langa Bucuresti, avea in 2000 o cifra de afaceri de 4.610.580 euro, in 2003 a atins 17.972.372 euro, iar pentru acest an estimeaza ca aproape isi va dubla volumul de anul trecut.”In ceea ce priveste dezvoltarea pe piata romaneasca, anul acesta ne extindem in Oradea si Ploiesti, iar in urmatorii trei ani, Impact SA are in vedere extinderea in principalele 12 orase ale tarii si in majoritatea sectoarelor din Bucuresti. Anual, dezvoltarea va continua cu deschiderea unor santiere in patru orase. La nivelul anului 2011, societatea Impact SA va fi prezenta in 39 de orase”, declara Dan Ioan Popp, director al companiei.In afara de cele patru ansambluri rezidentiale Impact aflate in faza de constructie, mai sunt alte circa 35 de proiecte imobiliare de case in toata tara. si in afara de casele propriu-zise, acesti investitori privati viabilizeaza si zonele respective, construind cai de acces si asigurand utilitati. Cel mai frecvent, investitorii in case vizeaza zonele limitrofe sau periferiile Capitalei unde se afla circa 20 de proiecte in constructie si Constanta, Brasov, Ploiesti si Timisoara. Chiar daca inca nu au inceput sa construiasca, numerosi investitori se afla in faza de achizitii de terenuri, ceea ce demonstreaza ca se pregatesc pentru anii urmatori.
In constructii se munceste diferit pe zone si regiuni.
Cei mai „harnici” sunt, potrivit statisticilor, ilfovenii, bucurestenii, constantenii si prahovenii.
Un angajat in constructii va fi in curand greu de gasit in unele regiuni ale tarii, unde a explodat activitatea de constructii. In Bucuresti, dar in special in zonele limitrofe, se lucreaza la foc continuu, la fel si pe litoral sau pe Valea Prahovei. Alte zone fruntase, potrivit statisticilor oficiale, mai sunt judetele Timis, Brasov si Bacau. La polul opus, cu un numar redus de autorizatii de construire se afla Doljul, Salajul, Ialomita si Giurgiu.Campion de departe este judetul Ilfov, unde „se refugiaza” din Bucuresti marii investitori in spatii industriale, de depozitare, mari magazine sau vile. Anul trecut si in primul trimestru al acestui an au fost eliberate peste 3.000 autorizatii de construire, in timp ce in Bucuresti s-au inregistrat sub 1.500. „Nu avem o situatie exacta, centralizata. Exista o foarte mare presiune investitionala in toate zonele din jurul Bucurestiului. Pe de o parte, se resimte o externalizare a spatiilor industriale, si pe de alta parte, oamenii s-au saturat sa stea la bloc si cauta zonele limitrofe”, afirma Elena Maican, arhitect-sef al judetului Ilfov.Un caz aparte este din acest punct de vedere comuna Voluntari, transformata de curand in oras. Pentru a face fata noilor tendinte de dezvoltare, in acest an s-a adoptat un nou plan general de urbanism (PUG) pentru Voluntari. Indeaproape ca ritm de dezvoltare este urmat de comuna Corbeanca; si aici vor exista in curand noi reglementari de urbanism. „In ultimele sase luni am avut 110 autorizatii de construire si 550 de certificate de urbanism. In noul PUG, zona rezidentiala intravilan construibil va creste cu 30%”, declara primarul Dumitru Tudor.Revenind la nivelul tarii, preturile cladirilor noi variaza de asemenea foarte mult, in functie de finisaje. La firmele specializate preturile pornesc de la 300 euro/mp construit, fara TVA in regiuni precum Oltenia si nordul tarii si ajung la 1.000-1.100 euro/mp, fara TVA, pentru blocurile de lux din Bucuresti. Cele mai multe case se construiesc insa in regie proprie, la preturi sub 200 euro/mp, fie ca este vorba de Maramures, Cluj-Napoca sau suburbiile Capitalei.O tendinta generala a pietei este faptul ca, totusi, in marile orase constructia de case tinde sa se industrializeze. Cu toate ca la aceasta data doar circa 8% din casele noi se ridica prin firme specializate, fie ca sunt platite de particulari, fie ca sunt platite de stat, aceste procente sunt in crestere. In perioada 1995-2000, doar 3% din case erau facute de catre firme, iar in 2000-2002 acest procentaj a crescut progresiv pana la 5-6%, in timp ce pentru anul in curs se estimeaza ca va ajunge la un 8% din totalul locuintelor noi.Dezvoltarea sistemului de retail, cu noile magazine de tip occidental a dus, de asemenea, la un volum mare de lucrari de constructii, raspandite pe teritoriul intregii tari, cu o concentrare mai mare in Bucuresti. De exemplu, numai cele doua hypermarketuri Carrefour din Bucuresti au insumat lucrari totale (inclusiv infrastructura) in valoare de 101 milioane de euro, potrivit Andreei Mihai, director de marketing al Hiproma. Din aceasta suma, o parte o reprezinta lucrarile de infrastructura: o suta de milioane de euro s-au cheltuit la constructia propriu-zisa a celor doua magazine, cu galerii cu tot, si un milion de euro numai pentru realizarea unei „bretele” auto pentru amplasamentul de la Chiajna, acolo unde a fost nevoie sa fie construite cai de acces mai sofisticate pentru iesirea in autostrada. Tot acest investitor a investit 25 milioane de euro la Brasov, unde va da in folosinta in curand primul hypermarket din provincie.Un alt investitor care va avea un aport substantial de lucrari de constructii prin realizarea de noi magazine este lantul german Plus, care apartine grupului Tengelmann. In perioada octombrie-noiembrie va da in folosinta concomitent nici mai mult nici mai putin decat 15 magazine. Deocamdata, nemtii tin secret amplasamentele si sumele investite, dar cu siguranta se ridica la peste 15 milioane de euro, iar Capitala este sigur in carti.rnIn afara de magazine, se dezvolta si centrele de depozitare, pentru amenajarea carora se cheltuiesc sume fabuloase. Grupul MetroCash& Carry a investit 12 milioane de euro intr-un centru de logistica, suma din care o mare parte a fost alocata pentru constructia propriu-zisa.rnsi nu in ultimul rand, modernizarea drumurilor si lucrarile la autostrada Bucuresti-Constanta au un aport important la piata constructiilor. Deja firmele romanesti se pregatesc sa subcontracteze si lucrari la autostrada Bucuresti-Bors, ceea ce de asemenea va duce la stabilirea unei alte axe unde se vor cauta lucratori in constructii.rn
rnIn Europa, motorul este Vestulrn
rnPotrivit statisticilor Federatiei Industriei Europene de Constructii (FIEC), in 2003 cele cinci mari tari dezvoltate Germania, Marea Britanie, Franta, Italia si Spania au concentrat 76% din lucrarile de constructie de la nivelul Uniunii Europene. In total, activitatea de constructii a inregistrat 906 miliarde de euro si circa 10% din PIB-ul european. La acesta au contribuit 11,7 milioane de angajati.rn
rnSpaniarn
rnAceasta tara este una din fruntasele Europei, contribuind semnificativ cu lucrari de infrastructura, din bani europeni. Per total, sectorul a crescut in 2003 cu 4,5%. Cele mai mari boomuri au fost la inceputul anilor 2000, cand la drumuri s-au inregistrat si salturi de peste 10%, iar o data cu intrarea in UE, sectorul constructiilor de case a explodat. Cresterile s-au mai temperat in ultimii doi ani.rn
rnPortugaliarn
rnPe aceasta piata 2003 a fost un an nefast, inregistrandu-se scaderi de 12% din volumul lucrarilor de constructii, cel mai mare regres din ultimii 20 de ani. si portughezii primisera in anii anteriori ajutoare substantiale pentru lucrari de infrastructura.rn
rnPolonia, Ungaria si Cehiarn
rnNoile tari intrate in Uniunea Europeana au, inca, un nesemnificativ aport la piata constructiilor. Cele mai multe lucrari sunt de reabilitare a cladirilor si de infrastructura. Cu toate acestea, apar si cladiri noi din banii vesticilor unele fonduri private de investitii. Intre 2000 si 2007 este estimat ca aceste tari, impreuna cu celelalte tari candidate, vor primi circa 1,5 miliarde de euro anual prin programe Phare, pentru infrastructura si proiecte de dezvoltare. La aceste fonduri, intre 2000 si 2006 se va acorda inca un miliard de euro pe an prin programe ISPA pentru toate cele zece tari.rn
rnGermaniarn
rnUn proiect al Comisiei Europene va permite companiilor de constructii din tari precum Polonia sau Slovacia sa intre in Germania fara a fi obligate sa plateasca salarii minime dupa standardele germane, in timp ce firmele autohtone trebuie sa respecte legislatia in vigoare. „Daca proiectul liberalizarii pietei muncii devine realitate, luminile se vor stinge in sectorul german al constructiilor”, adeclarat, intr-o conferinta de presa, Arndt Frauenrath, presedintele asociatiei patronale ZDB. Sectorul constructiilor a inregistrat un avant deosebit la inceputul anilor 1990, intreaga Germanie de Est si Berlinul fiind transformate intr-un imens santier. Din 1995 a urmat un regres permanent, peste 800.000 de locuri de munca fiind desfintate intre timp. ZDB a apreciat ca declinul inregistrat de industria constructiilor se va atenua in 2004, dar ca tot se vor desfiinta circa 35.000 de locuri de munca.
