Dezvoltatorii vor trebui să se adapteze noilor pretenţii de sustenabilitate a imobilelor. Costurile vor creşte cu până la 20%, dar procentul se va reflecta în veniturile ulterioare.
Parlamentul European (PE) a stabilit recent că, începând cu anul 2019, orice imobil nou construit în Uniunea Europeană să fie „verde“. Situaţia devine şi mai urgentă în ceea ce priveşte construcţia de clădiri guvernamentale, anul luat în calcul fiind 2016. Decizia PE a venit să confirme tendinţa de a impune noi reguli de construcţie a imobilelor, indiferent de destinaţie: rezidenţial, office, retail sau chiar industrial.
Potrivit Consiliului Român pentru Clădiri Verzi (RoGBC), o clădire este considerată verde dacă prin intermediul designului, a materialelor de construcţie şi a tehnologiilor utilizate se reduce atât consumul de energie, cât şi impactul negativ asupra mediului, atât în timpul construcţiei, cât şi în operare. Toate acestea, în comparaţie cu imobilele tradiţionale.
Bineînţeles că toţi cei implicaţi în domeniu au unele reţineri, din cauza costurilor de dezvoltare. Acestea sunt, în majoritatea cazurilor, ceva mai mari decât costurile imobilelor tradiţionale. „Dezvoltarea unei construcţii verzi presupune costuri de proiectare, execuţie, precum şi costuri ale echipamentelor mai ridicate cu 10% – 20% faţă de costurile pentru o clădire obişnuită“, explică Alexandru Niţescu, şeful departamentului investiţii al consultantului imobiliar Regatta.
Promisiunea unor câştiguri mai mari
Potrivit unei analize a CB Richard Ellis, dezvoltarea unei clădiri cu zero emisii de carbon – standard de mediu şi mai impovărător decât cele mai înalte niveluri de acreditare BREEAM şi LEED – ar putea adăuga la costul premium de construcţie aproximativ 12,5%. Dar costurile suplimentare aduc cu sine şi posibilitatea obţinerii unor venituri mai ridicate din valorificarea respectivului imobil şi cheltuieli de operare mai mici cu 10%-50%.
„Costurile de operare scad cu minimum 10-15% pentru o clădire verde. În plus, incidenţa bolilor profesionale înregistrată la angajaţii din acest tip de clădire este mult mai redusă“, susţine Niţescu. Astfel, se pot obţine o creştere a valorii proprietăţii cu 7,5% şi, de asemenea, o majorare a chiriilor cu minimum 2% faţă de cele din imobilele clasice, conform calculelor RoGBC.
Atracţie pentru chiriaşi
O dovadă a avantajelor financiare obţinute de pe urma clădirilor verzi este adusă de una dintre ultimele mari tranzacţii imobiliare europene. Clădirea Swiss RE din Londra, înaltă de 180 de metri, a fost achiziţionată în 2007 de un consorţiu format din banca britanică de investiţii Evans Randall şi fondul de investiţii german IVG Asticus cu 950 milioane de euro. Denumit Gherkin Tower (Castraveciorul) imensul bloc de birouri londonez are 40 de etaje, foloseşte cu 50% mai puţină energie decât o clădire de birouri construită tradiţional şi are grădini la fiecare al şaselea etaj pentru purificarea aerului.
Deşi ceva mai scumpe, imobilele verzi tind să devină atractive atât pentru investitori (care oricum nu au de ales), cât şi pentru potenţialii chiriaşi. Un studiu al Jones Lang LaSalle precizează că 73% din chiriaşi caută imobile unde costurile cu energia sunt scăzute şi 82% preferă să se relocheze în clădiri noi.
Pe piaţa autohtonă sunt momentan în construcţie câteva sedii office verzi, iar la Rucăr este construit prototipul unei case de locuit care respectă noile standarde. „Casa are costuri de construcţie comparabile cu cele clasice. Metrul pătrat va costa circa 500 de euro plus TVA. Din păcate, criza a amânat construcţia a circa 40 de astfel de imobile, o parte în Delta Dunării, alta în zona Bran“, spune Florin Dobrescu, managing partner al companiei Star Dome dezvoltatorul acestui tip de locuinţe.
De altfel, indiferent de opţiuni, în circa zece ani, construcţiile noi vor trebui să respecte condiţiile impuse de legislativul european, principalele ţinte ale jucătorilor din piaţă urmând să fie atât adăptarea la noile cerinţe, cât şi eficientizarea costurilor şi veniturilor în vederea rămânerii pe piaţă.
