Constructorii se închină în 2011 la Măria Sa, Statul

Cei mai rezervaţi antreprenori consideră că piaţa va rămâne la nivelul de anul trecut, când volumul lucrărilor a fost de 9,7 miliarde de euro. Evoluţia negativă a sectorului construcţiilor, din ultimii doi ani, a atârnat ca o piatră de gâtul produsului intern brut. De la o pondere de 17% în PIB, la nivelul anului 2008 – perioada de maxim atinsă de construcţii – sectorul a scăzut vertiginos, pentru ca în primul semestru din anul trecut contribuţia sa la formarea PIB să fie doar de 7%.
Într-un moment în care datoriile atârnă greu, constructorii români încep să spere la un an mai bun, în care să îşi recupereze măcar creanţele şi să nu mai fie nevoiţi să meargă în pierdere. Proprietarii acestor companii sunt unanimi şi în ceea ce priveşte sectorul pe care se va sprijini piaţa în 2011. Proiectele din fonduri structurale par să fie singura lor scăpare, chiar dacă autorităţile publice au mari probleme în susţinerea părţii de cofinanţare. „Nu facem abstracţie de la anul electoral care urmează. Istoria arată că în perioadele electorale zona construcţiilor intră pe o pantă ascendentă şi ar trebui să înceapă încă din acest an, pentru că politicienii nu vor să aibă o imagine alterată“, a declarat Laurenţiu Plosceanu, preşedintele Asociaţiei Române a Antreprenorilor de Construcţii (ARACO).
Buturugile mari
În ciuda optimismului pe care îl afişează unii constructori, sectorul este în continuare tras înapoi de nivelul mare al creanţelor pe care firmele le au de recuperat de la autorităţile publice. Datoriile statului către industrie se ridică la circa 750 milioane euro, în scădere faţă de luna noiembrie a anului trecut, când factura rămasă de plată era de 1,3 miliarde euro.
Conflictele din Orientul Mijlociu au condus la creşterea preţului petrolului, semnal negativ pentru piaţa construcţiilor, deoarece sunt aşteptate modificări de preţ în cazul materialelor. Disperarea firmelor se poate uşor observa din numărul mare de participanţi la licitaţiile deschise de autorităţi pentru lucrări la care acum doi ani nu se îngrămădea nimeni. „Participă câte 14-15 firme la o licitaţie, noi mergem în fiecare săptămână la una sau două, chiar şi în ţară. Multe licitaţii se anulează din lipsa cofinanţării“, spune Vasile Turcu, proprietarul Romconstruct Holding Grup, cu afaceri de 60 de milioane de euro în 2010, mult sub nivelul de 220 de milioane de euro înregistrat în anul de glorie 2007. Pentru anul acesta, Turcu estimează o cifră de afaceri de 40-50 milioane de euro la nivelul celor 14 firme din grupul pe care îl conduce.
„Am început să stau cu marfa pe stoc, la carierele mele am făcut munţi pe principiul că se vor da drumurile la proiectele de infrastructură. Am investit 15 milioane de euro numai în utilaje, şi lucrările tot nu au început. Suntem blestemaţi să stăm numai în criză“, se plânge Turcu.
Iluzia statisticilor
Surprinzător, în plină iarnă, România a fost plasată de oficiul de statistică Eurostat pe primul loc la nivel european, cu o creştere de 17%, mult peste următoarea clasată, Slovenia, care a raportat un avans de doar 5,3%. La publicarea datelor, constructorii români au rămas stupefiaţi. Cum să ai o creştere puternică în mijlocul iernii, cu o piaţă care se mişcă mai mult din inerţie?
„Am rămas surprins când am auzit că piaţa construcţiilor a crescut cu 17% în decembrie, lună moartă pentru construcţii. Cred că statistica a luat în considerare facturile ce au fost plătite de Guvern în această perioadă, pentru că, real, din 18 decembrie lucrările se cam opresc“, consideră Mircea Bulboacă, preşedintele Con-A, care estimează pentru acest an o creştere de 10%-15% a afacerilor companiei pe care o conduce, până la nivelul de 50 de milioane de euro. Chiar dacă anul acesta se întrevede un potenţial de creştere, el nu va apărea în actele contabile ale companiilor decât spre finalul anului. Din momentul licitaţiei şi până la atribuirea contractului există un timp mort de patru-cinci luni, ceea ce înseamnă că lucrările licitate în primăvară vor aduce primele încasări abia la toamnă.
„Complicaţia majoră este că din momentul în care apare ideea unei lucrări şi până se pune în practică trece un timp care prelungeşte această stare de criză. Acesta va fi tot un an de criză, dar cu un potenţial de creştere de 1%-2%, pentru ca în 2012 să vedem o creştere de 3%-4%. Acesta va fi primul an cu o creştere reală, dar important este că se normalizează starea psihologică“, subliniază Ştefan Varflavi, preşedinte IMSAT. Compania a avut o cădere abruptă a afacerilor, de la un nivel de 78 milioane de euro, în 2009, până la 55 milioane de euro, anul trecut. Pentru acest an, Varfalvi se aşteaptă la o creştere a afacerilor cu 20%, în contextul în care lucrează la 65% din capacitatea companiei.
Cristian Erbaşu, directorul general al SCC Erbaşu, consideră că pe zona de infrastructură vor apărea creşteri de circa 5%, în timp ce imobiliarele vor cunoaşte o stagnare. Acesta previzionează afaceri similare cu cele de anul trecut, în ce priveşte compania pe care o conduce, respectiv 40-50 milioane de euro, în principal de pe urma lucrărilor în zona de apă, canal, mediu şi drumuri.
Nota de optimisim cu care vin majoritatea antreprenorilor români aduce un suflu pozitiv în piaţă, însă transformarea acestor previziuni într-un rulaj real ţine în continuare de o serie de factori externi, greu de controlat de sectorul construcţiilor.
750 milioane de euro este valoarea creanţelor pe care companiile de construcţii le mai au de recuperat de la diverse autorităţi publice locale