Constructorii estimează că 2017 va fi al doilea an consecutiv de scădere a pieţei pe care activează, însă speră să participe măcar la licitaţii pentru lucrări mari de infrastructură, pentru ca în 2018 să revină pe creştere. Lipsa şantierelor deschise de stat este dublată de o criză a forţei de muncă.
După un an 2015 în care sectorul construcţiilor a egalat contribuţia valorică la formarea Produsului Intern Brut al ţării din anul de vârf 2008, anul trecut piaţa a intrat, din nou, pe scădere. Volumul valoric al activităţii din acest sector a scăzut cu circa 5% în 2016, până la 9,37 mld. euro, iar ultimele date Eurostat semnalează intrarea în recesiune. Declinul a venit pe fondul blocajului total în accesarea de fonduri europene pe exerciţiul financiar 2014-2020.
„Percepţia noastră este că scăderea a fost de circa 10%, însă statisticile arată o scădere de circa 5%, deoarece sectorul privat a compensat lipsa lucrărilor din bugetul de stat“, spune Cristian Erbaşu, preşedintele Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii (FPSC).
El descrie sectorul construcţiilor ca pe un avion care funcţionează cu un singur motor, adică investiţiile din mediul privat. Erbaşu pune rezultatul slab de anul trecut pe seama unui Guvern cu un orizont scurt de timp, care s-a ferit de proiecte pe termen lung. Începutul acestui an a adus o serie de măsuri cu caracter social, care au tăiat din banii de investiţii. Pentru a compensa această lipsă, sumele rămase au fost planificate ca părţi de cofinanţare în proiecte care prevăd atragerea de fonduri europene. Gradul de absorbţie de fonduri europene estimat pentru acest an de Ministerul Transporturilor şi de Ministerul Dezvoltării, în calitate de beneficiari, este de aproape un miliard de euro. Constructorii sunt sceptici, însă, în privinţa stadiului de pregătire al acestor proiecte.
Antreprenorii şi proiectanţii sunt îngrijoraţi că licitaţiile pentru lucrările de infrastructură mare nu au fost reluate nici la începutul acestui an şi că o continuare a acestui blocaj ar putea consemna un nou eşec major în planul politicilor publice.
„Dacă încep licitaţiile până în aprilie-mai, procedurile durează cel puţin şase luni, deci ajungem în octombrie şi vine iarna. Nu cred că lucrările din zona privată vor compensa această lipsă. Şi investiţiile private s-au contractat. Observ că investitorii privaţi merg către Republica Moldova, către Asia, şi mai puţin către zona noastră. Anul acesta, piaţa construcţiilor va fi la 75-80% din ce a fost anul trecut“, prognozează Romeo Bogdanovici, director de producţie în cadrul Hidroconstrucţia.
Criza muncitorilor
Numărul mediu de salariaţi din sectorul construcţiilor, estimat pentru anul trecut, se ridică la 377.700 de persoane, în creştere cu 4,6% faţă de efectivul de salariaţi din 2015, arată datele colectate de Asociaţia Română a Antreprenorilor de Construcţii (ARACO). Totuşi, organizaţia patronală avertizează că valoarea finală va fi ajustată, cel mai probabil în minus, după publicarea datelor pe luna decembrie 2016. Spre comparaţie, în anul de vârf 2008, pe această piaţă lucrau peste 410.000 de muncitori. Greutatea identificării de noi resurse umane calificate în profesiile specifice sectorului este una dintre problemele majore cu care se confruntă constructorii.
„Simţim lipsa forţei de muncă în contextul în care acum sunt proiecte puţine. Când vor apărea lucrările, va fi dezastru la acest capitol“, avertizează Cristian Erbaşu.
Totodată, majorarea salariului minim realizată la începutul lunii trecute, coroborată cu scumpirea materiilor prime, a determinat ARACO să solicite statului convenirea unui mecanism de ajustare a preţurilor care să preia efectul acestor creşteri.
Dezordinea legilor
Modificările legislative operate anul trecut, precum cele din zona achiziţiilor publice, a recepţiei lucrărilor sau a cadastrului, generează o serie de contestaţii, venite pe fondul modului de interpretare a legislaţiei. După ce noul sistem al achiziţiilor publice a intrat în vigoare în luna mai a anului trecut, Guvernul pregăteşte acum noi modificări, pentru a accelera proiectele de infrastructură. Sistemul a fost schimbat de peste 20 de ori în ultimul deceniu, bulversând de fiecare dată constructorii.
În plus, antreprenorii acuză de concurenţă neleală Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), care îşi propune să realizeze o serie de proiecte de infrastructură în regie proprie, şi Primăria Municipiului Bucureşti, care şi-a înfiinţat propria firmă de construcţii de locuinţe.
Certificarea constructorilor
Ministerul Dezvoltării trebuie să elaboreze în acest an un proiect de Hotărâre de Guvern prin care să reglementeze modul în care se va realiza certificarea constructorilor. Sistemul de certificare intră în vigoare în martie 2018.
Laurenţiu Plosceanu, preşedintele ARACO, spune că organizaţia pe care o reprezintă a cerut o întâlnire cu viceprim-ministrul Sevil Shhaideh pentru a solicita includerea patronatelor în echipa care va lucra la normele metodologice. Până la implementarea sistemului, ARACO are propria procedură de certificare a constructorilor după coduri CAEN şi valoarea contractelor executate. Totuşi, experienţa trecută determină antreprenorii să fie sceptici în privinţa rezultatului acestei legi.
„Din partea breslei au venit propuneri, dar au fost respinse de ministerele de profil fără a veni cu altele în loc. Am fost la o serie de consultări, dar ne vom trezi cu o variantă făcută de ei în birou, fără multe legături cu piaţa. În ianuarie – februarie anul viitor vor munci nişte avocaţi şi, cu o dezbatere publică fictivă, din birourile ministerelor va ieşi ceva cu multe lacune. În prima fază sectorul va fi bulversat, după care vor urma ani în care se vor remedia deficienţele“, spune Erbaşu.
Speranţa în privat
Ca în fiecare an în care capacitatea statului de a absorbi fonduri europene este redusă, constructorii se bazează pe lucrările din sectorul privat. Aici, preşedintele FPSC constată o „invazie“ de cereri de autorizaţii de construire de locuinţe. Dacă proiectele care solicită autorizare vor fi implementate în acest an, la fel şi lucrările mai vechi ale CNAIR, el se aşteaptă ca piaţa să rămână la acelaşi nivel ca în 2016 şi să compenseze întârzierea organizării de licitaţii şi deschiderea de noi şantiere.
Sectorul rezidenţial ar putea fi încurajat şi de proiectul PSD de reducere a TVA la 0% la vânzarea de locuinţe. Totuşi, acesta este lacunar şi nu specifică cum se va aplica stimulentul fiscal. În plus, în spaţiul public au apărut argumente care arată că o astfel de măsură nu este în acord cu reglementările Uniunii Europene. ARACO cere clarificarea acestor aspecte şi a efectelor urmărite. Prim-ministrul Sorin Grindeanu a anunţat deja că va da un punct de vedere favorabil pe acest proiect de lege şi că va notifica Comisia Europeană. Constructorii solicită parlamentarilor să analizeze posibilitatea menţinerii cotei TVA la 5% la prima vânzare şi extinderea acesteia şi la următoarele tranzacţii. Acum, firmele care vând locuinţe cu un preţ de maxim 100.000 de euro şi cu o suprafaţă de maxim 120 mp încasează TVA de doar 5%, dacă cel care cumpără este la prima achiziţie. Pentru restul tranzacţiilor, TVA este de 19%.
Plosceanu mai listează printre preocupările constructorilor la început de an şi existenţa a numeroase lucrări finalizate a căror recepţie este amânată de beneficiari, cu efecte negative directe în planul facturărilor şi al eliberării garanţiilor de bună execuţie.
El consideră necesară corelarea legii insolvenţei cu procedura de eliberare a certificatului fiscal şi Codul de procedură fiscală pentru a bloca accesul firmelor aflate în insolvenţă la procedurile de licitaţie publică.
MINI INTERVIU
Asociaţia Producătorilor de Materiale de Construcţii (APMCR): Productivitatea a crescut cu 5,3%
Claudiu Georgescu, preşedinte APMCR: Ne confruntăm cu un paradox al economiei româneşti. Deşi sectorul construcţiilor a scăzut cu 4,8%, industria materialelor de construcţii a avut o creştere a indicilor producţiei cu 8,2% şi o creştere a indicilor valorici ai cifrei de afaceri cu 3,8%. Aceşti indici au fost obţinuţi în condiţiile creşterii cu 5,3% a productivităţii. Această evoluţie a permis, de altfel, şi creşterea cu 0,11% a indicilor preţurilor de producţie. Faptul că industria noastră are un grad ridicat de automatizare pentru produsele de masă a făcut ca salariul nominal mediu să fie în decembrie de 2.369 lei. Pentru 2017 estimăm o creştere a pieţei de 5-6%.
Capital: Va putea sectorul privat să compenseze scăderea preconizată a lucrărilor de construcţii susţinute de stat?
C.G.: Dacă se are în vedere programul guvernamental, ar trebui să fie un an al infrastructurii cu fonduri europene şi investiţii de stat masive. Dar am avut parte, în ultimii ani, de investiţii masive în proiectele de buget, care au rămas la stadiul de intenţie! Deci să sperăm că actualii guvernanţi îşi vor respecta promisiunile. În ceea ce priveşte contribuţia sectorului privat, cu toate proiectele imobiliare şi rezidenţiale planificate, cifrele sunt modeste în raport cu fondurile guvernamentale anunţate.
Capital: Unii producători de materiale avertizau anul trecut că piaţa se va confrunta cu o criză dacă nu se rezolvă problema reducerii nivelului contribuţiei de mediu de la 2 lei/kg de deşeu reciclat cât este acum. Cât de afectaţi vor fi producătorii?
C.G.: Problema este că unii producători au plătit penalizările, iar alţii încă se judecă cu statul. Şi, ca de obicei, cel care plăteşte în final este consumatorul. Sistemul de colectare, prelucrare şi valorificare este încâlcit, cu răspunderi ce se aruncă dintr-o parte în alta, şi cu interese financiare clare ale unor grupuri abonate la banii publici. Se mai adaugă şi lipsa de educaţie a populaţiei în privinţa colectării selective şi avem deja un cocktail exploziv.