independent. Punem in continuare intrebarea in numele tuturor acelora care viseaza ca, mai devreme sau mai tarziu, sa scape de statutul de angajat si sa devina liber-profesionist. Activitatea de consultanta este in mod definitoriu caracterizata prin calitatea oamenilor care o practica. Iata de ce ni se pare firesc sa ne gandim la consultanti ca la niste persoane independente, care isi vand expertiza celor care au nevoie de ea. Decizia unor consultanti de a se reuni in cadrul unor societati comerciale ar trebui sa fie o optiune, si nu o obligatie.Oare chiar este o obligatie? Excluzand varianta autorizarii ca PFA, ce alte variante are o persoana fizica de a presta in mod independent servicii de consultanta pentru afaceri si management? Nu prea multe: contractul civil si drepturile de autor. Contractul civil reprezinta subiect nesfarsit de disputa intre Ministerul muncii si cel de Finante. Primul este interesat de protectia sociala, celalalt, de impozite. Si pentru ca nu reusesc sa cada la pace, s-a ajuns la situatia absurda de a avea la indemana un instrument la care sa nu se poata canta decat stand intr-o pozitie incomoda. Ceea ce devine, in scurt timp, foarte obositor… Daca alternativa contractului civil este controversata, putem discuta mai pe larg despre drepturile de autor. Se poate subscrie activitatea unui consultant prevederilor legale privind drepturile de autor? Da, cu o conditie: aceea ca activitatea sa se materializeze sub forma unei opere de creatie intelectuala. Pentru mai multa claritate, citam din prevederile din Legea nr. 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe:
Art. 7. – Constituie obiect al dreptului de autor operele originale de creatie intelectuala in domeniul literar, artistic sau stiintific, oricare ar fi modalitatea de creatie, modul sau forma concreta de exprimare si independent de valoarea si destinatia lor, cum sunt:
a) scrierile literare si publicistice, conferintele, predicile, pledoariile, prelegerile si orice alte opere scrise sau orale, precum si programele pentru calculator;
b) operele stiintifice, scrise sau orale, cum ar fi: comunicarile, studiile, cursurile universitare, manualele scolare, proiectele si documentatiile stiintifice.Care sunt prevederile legale aplicabile? Legea nr. 8/1996 am enumerat-o deja. Dar actul normativ care ne preocupa la fel de mult il reprezinta Codul fiscal, tocmai pentru ca acesta reglementeaza modul in care veniturile de acest tip sunt tratate din punct de vedere fiscal.Este interesant de observat ca activitatea unui consultant derulata in baza unui contract civil se poate bucura de protectia asigurata de Legea nr. 8/1996 prin simpla indeplinire a conditiilor legale. Motivul pentru care este de preferat sa se mearga pe un contract de cesiune de drepturi de autor este legat de ambiguitatea legii fiscale, care incurajeaza incheierea unui astfel de contract, in defavoarea celui civil.Dar sa nu ne bucuram prea devreme. Pentru a incadra corect veniturile unui consultant ca fiind venituri din drepturi de autor, mai avem de trecut un hop, si anume o prevedere speciala din Codul fiscal, care are drept scop sa diferentieze activitatile dependente de cele independente. Astfel, normele de aplicare a Codului fiscal precizeaza:
25. Persoanele fizice angajate, precum si cele care incheie contracte, altele decat cele prin care sunt reglementate relatiile de angajare, si care desfasoara activitati utilizand baza materiala a angajatorului sau a celeilalte parti contractante, in vederea realizarii de inventii, realizari tehnice sau procedee tehnice, opere stiintifice, literare, artistice etc., obtin venituri de natura salariala.“
Altfel spus, independenta obtinerii veniturilor trebuie sa fie reala si nu doar formala (prin tipul de contract incheiat intre parti).Presupunand ca toate conditiile au fost indeplinite ca la carte, veniturile din drepturi de autor vor fi considerate venituri din activitati independente si impozitate ca atare (conform art. 50 Cod fiscal si normelor de aplicare).
In scopul determinarii venitului net, exista doua modalitati de recunoastere a cheltuielilor:
1. cheltuieli efective; in acest caz, beneficiarul drepturilor de autor va tine evidenta in partida simpla a cheltuielilor efectuate, respectand regulile prevazute pentru activitatile independente (sistemul va trebui obligatoriu aplicat timp de 2 ani consecutivi);
2. cheltuieli forfetare; in acest caz, se va aplica un procentaj de 40% la veniturile realizate, cu titlu de cheltuieli, la care se vor adauga contributiile sociale obligatorii platite.
Pentru veniturile din drept de autor, se va retine impozit la sursa in cota de 10% din venitul brut. Retinerile se fac in momentul platii venitului, iar sumele se vireaza catre bugetul de stat cel tarziu pana in data de 25 luna urmatoare celei in care s-a platit venitul.Cota finala de impozit aplicata veniturilor din drepturi de autor este de 16%; impozitul final va fi determinat pe baza declaratiei de venit.
Beneficiarul unor venituri din drepturi de autor care obtine si venituri de natura salariala este deja asigurat la locul de munca si nu este obligat la plata unor sume suplimentare cu titlu de contributii. De asemenea, platitorul veniturilor din drepturi de autor nu are alte obligatii catre bugetul statului, in afara impozitului retinut la sursa. In cazul in care beneficiarul drepturilor de autor nu obtine si venituri de natura salariala, acesta va avea urmatoarele drepturi si obligatii:
1. se poate asigura in sistemul asigurarilor sociale de stat prin depunerea unei declaratii de asigurare (dar nu este obligat);
2. se poate asigura in baza Legii 76/2002 privind somajul (dar nu este obligat);
3. este obligat sa se asigure in baza OUG nr. 150/2002 privind asigurarile de sanatate.
Platitorul veniturilor din drepturi de autor nu are alte obligatii catre bugetul statului in afara impozitului retinut la sursa.Pentru determinarea venitului net, beneficiarul veniturilor din drepturi de autor va completa numai partea din Registrul-jurnal de incasari si plati referitoare la incasari. Aceasta reglementare este optionala, in sensul in care obligatiile declarative pot fi indeplinite doar in baza documentelor emise de catre platitorul de venit. Cota finala de impozit aplicata veniturilor din drepturi de autor este de 16%.
Normele de aplicare a Codului Fiscal
• Veniturile din drepturi de proprietate intelectuala sunt venituri realizate din valorificarea drepturilor industriale, cum ar fi: inventii, mai putin realizarile tehnice, know-how, marci inregistrate, franciza si altele asemenea, recunoscute si protejate prin inscrisuri ale institutiilor specializate, precum si a drepturilor de autor, inclusiv a drepturilor conexe dreptului de autor. Veniturile de aceasta natura se supun regulilor de determinare pentru veniturile din activitati independente si in situatia in care drepturile respective fac obiectul unor contracte de cesiune.
• Veniturile rezultate din cesiunile de drepturi de proprietate intelectuala prevazute in mod expres in contractul incheiat intre parti reprezinta venituri din drepturi de proprietate intelectuala. De asemenea, sunt incluse in categoria veniturilor din drepturi de proprietate intelectuala si veniturile din cesiuni pentru care reglementarile in materie stabilesc prezumtia de cesiune a drepturilor in lipsa unei prevederi contrare in contract.
• In situatia existentei unei activitati dependente ca urmare a unei relatii de angajare, remuneratia prestarilor rezultate din cesiunile de drepturi de proprietate intelectuala care intra in sfera sarcinilor de serviciu reprezinta venituri de natura salariala, conform prevederilor mentionate in mod expres in contractul dintre angajat si angajator, si se supun impozitarii potrivit prevederilor cap. III «Venituri din salarii» al titlului III din Codul fiscal.
