În 2008, după un avans fulminant al creditului de consum, când criza bătea la uşă, BNR a restricţionat creditarea de consum, pe vremea aceea acordându-se credite doar cu buletinul. A impus stabilirea unui grad de îndatorare pentru fiecare tip de clientelă şi a introdus obligaţia prezentării fişei fiscale la acordarea creditului.

Zece ani mai târziu, un oficial al Băncii Naţionale avertizează că volumul creditelor noi l-a depăşit pe cel din 2007 şi 2008. Florian Neagu, directorul Direcţiei de Stabilitate Financiară a declarat, în cadrul unei conferinţe organizată în luna septembrie, că există bănci care acordă credite cu un grad de îndatorare de 70%, dublu faţă de pragul admis de Banca Naţională. Potrivit acestuia, creditele de consum au ajuns din nou la un nivel care ridică semnale de alarmă. Iar îngrijorarea se referă la nivelul scăzut al ratelor de dobândă la care au fost acordate împrumuturile şi efectul creşterii acestora asupra celor îndatoraţi.

„Același mesaj se observă și la nivel de volum, nu doar la viteza de creștere a creditului. Volumul de credit acordat în ultimii ani la un nivel favorabil al dobânzii a depășit volumul din 2007-2008, când aveam condiții favorabile de curs de schimb. Cum suntem cu rata dobânzii la minime istorice, va veni un răstimp când aceasta va crește, iar serviciul datoriei se va majora semnificativ pentru cei mai vulnerabili“, a mai spus Neagu, precizând că atunci când BNR se „uită la gradele maxime de îndatorare aplicate de bănci descoperim unele relativ mari față de ceea ce am vrea să vedem“. 

Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR a declarat pentru Capital, că discuţiile cu băncile pe acest subiect sunt în plină desfăşurare şi politica BNR nu permite să se ofere informaţii decât în momentul în care discuţiile sunt finalizate. 

De altfel, şi analiştii consideră că 2018 este anul în care intervenţia BNR asupra consumului este necesară. „Cred că ar trebui să reglăm gap-ul dintre investiţii şi consum. Primul pas poate veni din restricţionarea creditului de consum. Rolul important îl are aici o colaborare puternică între BNR şi Guvern. Dacă Banca Naţională va modera creditul de nevoi personale, atunci vom observa şi o reducere a consumului, care, în prezent e supraîncălzit, existând o cerere de bunuri care nu sunt o necesitate. Guvernul va trebui să meargă în paralel cu politica BNR pentru a creşte oferta de produse interne, prin stimularea investiţiilor, pentru reducerea deficitului comercial“, a declarat, pentru Capital, Mircea Coşea, profesor de Economie.

 

Chiar dacă apetitul va scădea pentru creditele de consum, instituţiile de credit se vor concentra tot pe împrumuturile pentru populaţie, este de părere economistul-şef al BCR, Horia Braun.

„Pentru 2018, ne aşteptăm la o încetinire a ritmului de creştere a stocului de credite de consum, precum şi a celui ipotecar, în contextul în care dinamica veniturilor populaţiei se va tempera cel mai probabil, iar dobânzile vor continua să crească, limitând amplitudinea cererii de credite ale gospodăriilor. Cu toate acestea, cred că băncile vor continua să se concentreze pe creditarea către populaţie şi chiar pe creditul de consum. Pe de o parte, deoarece cererea eligibilă de credite din partea companiilor nu e suficientă pentru a atrage lichidităţile în exces ale băncilor, deşi în ultima vreme s-a văzut ceva mai multă activitate şi pe acest segment. În plus, concurenţa pe acei clienţi puţini eligibili şi dornici să ia împrumut s-a înteţit mult şi au scăzut foarte mult marjele pentru astfel de credite. Pe de altă parte, în cazul creditelor de consum, preponderenţa împrumuturilor cu dobândă fixă şi a sumelor relativ mai mici face ca cererea pentru aceste credite să fie ceva mai puţin influenţată de contextul creşterilor de dobândă şi chiar al încetinirii creşterilor salariale. În schimb, termenele scăzute ale acestor credite (maximum 5 ani) face ca băncile să fie nevoite să caute să acorde credite noi chiar şi pentru a menţine neschimbat stocul actual de astfel de împrumuturi, pentru că în fiecare an o parte semnificativă din acest stoc ajunge la scadenţă“, a explicat Horia Braun. 

Primul pas, IFN-urile

Primul semnal al BNR privind calmarea creditării de consum a fost dat în luna august a anului trecut, când BNR a luat sub aripa sa funcţionarea IFN-urilor, restricţionând dobânzile şi practic, acordarea acestui tip de împrumuturi, care, spune Banca Naţională, a ajuns să aibă o pondere de 10% din piaţă.

Astfel, de la 1 octombrie 2017, Instituţiile Financiare Nonbancare care acordă împrumuturi cu dobânzi mai mari de 200% pe perioade de maxim 15 zile, 100% pe perioade între 16 zile şi 3 luni şi 32,5% pe termene de peste 3 luni sunt obligate să dispună de capital de 10 ori mai mare.

 

Mai exact, la fiecare 100 de lei împrumutaţi la o rată a Dobânzii Anuale Efective (DAE) peste pragurile impuse, IFN-urile trebuie să asigure un capital de 67 lei, adică 67% din valoarea creditului. Conform datelor BNR, IFN-urile din România practicau dobânzi (DAE) de până la 7.000% pe an. În Polonia, dobânzile au fost limitate la maxim 1.000% în ipoteza unei singure plăţi, în Slovacia la 200%, în Slovenia la 453% iar în Marea Britanie la 0,8% pe zi (292% pe an). În acelaşi timp, BNR a inclus mai multe IFN-uri în Registrul Special, pentru a fi supravegheate prudenţial.

Comisioanele în 2018

O noutate extrem de importantă pentru români este transpunerea unei directive europene în legislaţia autohtonă referitoare la valoarea comisoanelor bancare. Astfel, cele percepute de bănci pentru deschiderea şi închiderea unui cont, precum şi cele pentru retrageri de bani sau interogarea soldului nu vor mai exista, începând cu data de 27 ianuarie, anul acesta. Reglementarea este inclusă într-o lege adoptată recent de Parlament, care prevede că băncile nu vor mai putea să perceapă anumite comisioane pentru conturile de plăţi, cu servicii de bază.

Legea a fost adoptată sub presiunea Comisiei Europene care ameninţa ţara noastră cu procedura de infrigment. Directiva Europeană (92/2014) are ca scop principal să crească accesul populaţiei la serviciile de plată, transparenţa serviciilor şi mobilitatea conturilor, în condiţiile în care doar 6 din 10 români au un cont bancar.

 

De eliminarea comisioanelor vor beneficia cei care au „venituri lunare care nu depăşesc echivalentul a 60% din câştigul salarial mediu brut pe economie, previzionat în ultima prognoză macroeconomică, respectiv prognoza de toamnă, publicată de către Comisia Naţională de Prognoză în anul în curs pentru anul următor, sau al cărui venit din ultimele 6 luni nu depăşeşte echivalentul a 60% din câştigul salarial mediu brut pe economie“, se arată în proiectul adoptat de Parlament. Salariul mediu brut în 2018 este prognozat la 4.162 de lei de către CNP, ceea ce înseamnă că persoanele cu venituri de sub 2.497 de lei vor beneficia de eliminarea comisioanelor.

Prima Casă, o nouă transformare

Noi criterii de evaluare a finanţatorilor au fost introduse în programul „Prima Casă“ din 1 ianuarie 2018, respectiv s-a introdus procedura şi criteriile de evaluare anuală a modului de utilizare a plafoanelor de garantare de către finanţatorii participanţi la acest program.

Astfel, băncile vor primi bani pentru finanţarea populaţiei prin acest program în funcţie de mai mulţi indicatori precum diferenţa dintre creditele ipotecare acordate prin Prima Casă şi cele acordate prin ofertele băncii sau numărul garanţiilor totale acordate de instituţia de credit, comparativ cu cele acordate în anul precedent.

Fiecărui criteriu îi va corespunde un punctaj diferenţiat, în funcţie de mărimea rapoartelor aferente criteriilor, iar prin însumarea punctelor atribuite fiecărui criteriu se va obţine punctajul final care va determina procentul de ajustare a plafonului alocat. 

Fuziunile şi achiziţiile continuă şi în 2018

La finalul anului trecut, Banca Transilvania a finalizat achiziţia Bancpost, numărul nouă de pe piaţă, valoarea tranzacţiei, potrivit unor surse, fiind de 250 de milioane de euro. Această preluare i-a adus instituţiei bancare din Cluj o creştere a activelor şi veniturilor de peste 15% şi un profit de 50 mil. euro la care se adaugă cele 250 mil. euro pe care le-a generat până acum.

 

Omer Tetik, CEO al Băncii Transilvania, spunea, anul trecut că, după integrare, banca din Cluj va avea o cotă de piaţă de peste 16%, va fi mai competitivă, mai eficientă şi mai digitală. Astfel, Banca Transilvania are şanse mari să ajungă pe primul loc. Acum este numărul doi pe piaţă cu o cotă de peste 13% şi active de aproape 12 miliarde de euro. Bancpost vine în această achiziţie cu active de aproape 2 miliarde de euro din care depozite de 1,86 miliarde de euro şi credite de 1,25 miliarde de euro. De asemenea, în ultimele zile din 2017, Fondul de investiţii J.C Flowers a preluat, în cele din urmă, Piraeus Bank România după ce a negociat achiziția și în urmă cu doi ani. Piraeus Bank România ocupa poziția 13 cu o cotă de piață de 1,67% la nivelul pieței bancare, potrivit datelor la 31 decembrie 2016 raportate de către banca centrală.

Anul 2018 a debutat, încă din primele zile, cu o preluare. Bank Leumi, a doua cea mai mare bancă din Israel, a anunţat că vinde subsidiara din România fondului britanic de investiţii Argo Capital Management Ltd. Banca israeliană a semnat un acord de principiu pentru vânzarea participaţiei de 99,91%, deţinută la Bank Leumi România SA, către firma britanică de investiţii. Acordul final de vânzare a Bank Leumi România depinde de procesul de due diligence, negocieri şi obţinerea aprobărilor din partea autorităţilor de reglementare.

Tot anul acesta, rămâne de văzut cum se concretizează tranzacţia OTP Bank- Banca Românească, după ce BNR nu a autorizat dosarul de preluare a băncii grecești, solicitând nişte condiţii suplimentare. Asta în condiţiile în care Consiliul Concureţei şi-a dat deja avizul pentru preluare. 

CIFRA

9,5 miliarde de lei reprezintă valoarea creditelor de consum noi acordate de bănci în S1 2017