In urma cu zece ani, una dintre metodele lente, dar sigure de sinucidere, mult „gustata” de romani, era ingurgitarea unor cantitati considerabile de nechezol. Astazi, in randul consumatorilor inversunati de cafea, nervozitatea atinge cote maxime. Nu din cauza abuzului, ci a imposibilitatii de a-si procura licoarea preferata, in pofida ofertei generoase, altadata de neconceput.
Imediat dupa 1990, o multime de intreprinzatori au sesizat oportunitatea unor afaceri cu cafea. Astfel, piata romaneasca a devenit una foarte atractiva, dar si agitata, bogata in faulturi pe care si le provocau reciproc competitorii.
Tunurile se tineau lant, iar profiturile veneau fara prea multa bataie de cap. Pentru unii, acele vremuri se pierd in aburii unei cesti de cafea, pentru ca, intre timp, au fost nevoiti sa paraseasca piata.
Cei care s-au incapatanat sa reziste au scos in lupta arme noi: sortimente inedite din punctul de vedere al gustului si al metodei de preparare, un alt design al produselor, o abordare specifica a consumatorului sofisticat, transmitandu-i acestuia mesaje subtile prin intermediul reclamei.
Un lucru foarte bine stiut in Occident a inceput sa fie evident si in Romania: intr-un mediu concurential, castiga acela care intelege cel mai bine piata si consumatorul.
Aceasta este si concluzia ce rezulta din cercetarea de piata, realizata de GfK Romania, cercetare care a vizat consumul casnic de cafea naturala (boabe si macinata). Studiul evidentiaza faptul ca, in primele sase luni ale acestui an, consumul a scazut cu 9% fata de aceeasi perioada a anului trecut.
„Consumatorul roman si-a schimbat in ultimul timp preferintele, el indreptandu-se tot mai mult catre cafeaua macinata, in detrimentul cafelei boabe”, afirma Andi Dumitrescu, director de cercetare panel. „Astfel, daca la inceputul anului trecut, ponderea consumului casnic era de 60% in favoarea cafelei macinate, acum ea a crescut la aproape 80%”.
Conform studiului GfK, in perioada ianuarie-august a.c., romanii au cumparat 11.000 tone de cafea boabe sau macinata, cantitate pe care au savurat-o in linistea caminului. Cafeaua varsata are o pondere importanta in preferintele consumatorilor, aceasta reprezentand 17% din volumul total. Dintre cei care nu pot renunta la drogul zilnic, 63% sunt oraseni.
Principalii producatori sunt Elite, Kraft Jacobs Suchard si Nova Brasilia. Gratie unei pozitionari inspirate pe piata, Elite Romania, parte a companiei Elite International BV, a reusit sa-si devanseze competitorii, devenind producatorul si distribuitorul numarul 1 in tara noastra. Marca Elita a ajuns sa domine segmentul de piata reprezentat de cafeaua macinata, numai printr-o singura varianta a gamei, respectiv, Elita Traditional, la 100 g, detinand 23%.
Importatorii isi ghicesc
viitorul in cafea
In ultimii opt ani, cafeaua Jacobs a fost prezenta sporadic pe piata, fiind importata din mai multe tari de catre diversi comercianti. In Europa, aceasta categorie de produse reprezinta o activitate de baza a companiei Kraft Jacobs Suchard. Sub conducerea lui John Hunter, director general la Kraft Jacobs Suchard Romania, s-au realizat mai multe studii de fezabilitate in vederea evaluarii posibilitatii ca acest brand sa fie produs pe plan local. Proiectele s-au dovedit insa a fi irealizabile, in principal, din cauza practicilor neregulamentare, constatate in efectuarea importurilor de cafea. De aceea, firma din Brasov si-a concentrat activitatea, in exclusivitate, asupra productiei locale de produse zaharoase si, mai nou, asupra importului bauturii racoritoare Tang.
„Recentele actiuni guvernamentale privind cresterea severitatii si intarirea regulamentelor de import al cafelei sunt incurajatoare, motiv pentru care vom continua sa avem in vedere oportunitatile viitoare de afaceri in acest domeniu”, precizeaza John Hunter.
In acest an, societatea Supreme Imex din Bucuresti a lansat pe piata gama Nova Brasilia Classic, care cuprinde sortimente destinate celor trei moduri de preparare: la ibric, filtru si espresso. Pe langa aceste branduri, firma mai produce Moulu, Gusto si Prestige.
„Pentru un produs cu utilizare frecventa, cum este cafeaua, consideram ca taxele sunt prea mari, iar numeroasele modificari ale acestora blocheaza activitatea comerciala pe anumite perioade de timp”, mentioneaza directorul de marketing, Cristian Stancu, la capitolul „dificultati”.
Marian Oprisanescu, director de vanzari la Kinana Trading SRL, este mult mai vehement. In opinia sa, nu numai legislatia, ci si practicile vamesilor care pretind in mod nejustificat tot felul de analize, precum si caderea sistemului bancar, care duce la pierderea clientilor, constituie aspecte din ce in ce mai descurajante pentru cei care importa cafea verde pentru a o praji si ambala pe plan local.
„Inainte cu trei-patru ani, Romania era o piata foarte buna si inghitea dublu fata de Polonia, care avea o situatie mult mai prospera decat a noastra. Acum, piata este nesigura si se reduce, o data cu situatia financiara a fiecarui consumator”, este de parere Marian Oprisanescu.
Pretul
dicteaza gustul
Prin canalele netraditionale, adica angrourile si tarabele de pe strada si din piata, se vinde aproximativ un sfert din cafeaua destinata consumului casnic. Falsurile care circula in comert intra in tara fara taxe, in special prin intermediul diversilor comercianti carausi, din Polonia si din Rusia. De asemenea, magazinele sunt pline de cafea boabe de proasta calitate, nesortata, plina de praf si pietricele care strica aparatele de macinat. Pentru multi consumatori insa aceasta ramane singura varianta accesibila. Pentru cei suferinzi, nevoiti sa se amageasca doar cu aroma, situatia este si mai dramatica, deoarece, la cafeaua decofeinizata, taxele sunt si mai mari, iar pretul creste pe masura.
Chiar daca da semne de mare fierbere, piata cafelei nu da in foc. Nu moare si, mai ales, nu se preda, atata timp cat producatorii seriosi fac eforturi sa mentina preturi cat mai joase la o calitate cat mai inalta si sa-si diversifice gama de produse, astfel incat acestea sa fie cat mai pe gustul romanilor. Numai ca, deocamdata, gustul acestora este dictat de puterea de cumparare, care multora nu le permite decat sa refiarba zatul la nesfarsit.