Consumul de carburant obţinut de către posesorii de autoturisme în condiţii reale de trafic este, în medie, cu aproape un sfert mai mare decât cel din testele oficiale ale constructorilor, potrivit unui raport publicat de organizaţia Transport & Environment (T&E). Această diferenţă a crescut în timp, principala cauză fiind trucurile folosite în cadrul testelor oficiale de către producătorii de autoturisme.
Raportul, lansat zilele trecute, dezvăluie cauzele acestor diferenţe între cifrele reale ale emisiilor de CO2 şi rezultatele testelor efectuate de către producători. Documentul include o comparaţie a rezultatelor testelor făcute de ei cu cele ale testelor similare, efectuate de către un laborator independent, pe şase modele noi (standard) de autoturisme.
Rezultatele testelor independente – în care s-au folosit modele standard, fără a se exploata flexibilităţile cuprinse în procedurile de testare – arată că emisiile de CO2 şi consumul de carburant sunt, în medie, cu 23% mai mari decât cele ale testelor oficiale ale producătorilor (teste realizate pe maşini special pregătite). Aceste cifre au confirmat diferenţa între rezultatele testelor oficiale şi media celor reale (condiţii de trafic pe drumuri publice).
Conform raportului, există aproximativ 20 metode prin care constructorii de autoturisme re-interpretează în mod „creativ” procedurile de testare, exploatând „portiţele” şi flexibilităţile permise de actualele reglementări, cu scopul de a-şi supra-evalua performanţele de consum şi de emisii ale modelelor fabricate. Printre trucurile aplicate sunt: pneuri super-eficiente cu presiune mai mare decît cea normală; acoperirea cu bandă adezivă a spaţiilor din jurul uşilor şi a grilelor; ajustarea frânelor şi a geometriei roţilor; utilizarea unor super-lubrifianţi speciali; micşorarea greutăţii autovehiculului; testarea la altitudine, la temperaturi ridicate și pe căi de rulare foarte netede.
Raportul ajunge la concluzia că actualul regim de testare nu este adecvat pentru scopul propus şi că ”portiţele” din procedurile curente de testare trebuie să dispară cât mai repede, iar noile modele de autoturisme şi utilitare să fie re-testate în condiţii cât mai apropiate de cele reale, din trafic.
”Aceste noi dovezi indică faptul că există producători europeni de autoturisme care îşi înşeală clienţii prin manipularea cifrelor oficiale de emisii, provocându-le pierderi de mii de euro, bani cheltuiţi pe carburantul consumat suplimentar. Producătorii auto respectivi îi înşeală, de asemenea, şi pe factorii de decizie ai Uniunii Europene, deoarece reglementările care au drept scop reducerea emisiilor de CO2 de la autoturisme şi autoutilitare sunt îndeplinite doar în laborator, nu şi pe drumurile publice. Singura modalitate de a ne recăpăta încrederea este renunțarea la <<portițele>> din actualele proceduri de testare, pentru a ne asigura că cei care trişează nu vor vor avea câştig de cauză", se arată în raportul Transport&Environment.
T&E solicită introducerea, începând din anul 2016, a procedurii mondiale de testare pentru vehicule uşoare (World Light Duty Test Procedure – WLDTP) şi a controlului autoturismelor noi, pentru a avea certitudinea că rezultatele testelor sunt conforme cu realitatea.
Emisiile medii de 95g CO2/km – impuse de reglementările europene pentru autoturismele fabricate începând din anul 2020 – ar trebui să însemne 95g şi în realitate. Lacunele existente în modul în care sunt testate autoturismele şi flexibilităţi precum contabilizarea dublă a vehiculelor electrice (ca volum de emisii ce poate fi transferat de producători către autoturismele cu motoare cu combustie internă), aşa-numitele ”super-credite”, nu sunt necesare. Ele nu fac decât să diminueze beneficiile pe care le-ar aduce legislaţia europeană în domeniul reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, produse de transporturile rutiere.