Fără centre de date, lumea așa cum o știm azi nu ar mai funcționa. Sau cel puțin nu întru totul. Transformarea digitală a societății și a economiei, accelerată de pandemie, a crescut la cote critice dependența de cloud, rețele sociale, servicii online, streaming etc. Ori, Data Centerele reprezintă piese esențiale în acest puzzle.
Însă, cu cât serviciile livrate de centrele de date devin mai numeroase, performante și inteligente, consumul de energie crește. De exemplu, o simplă căutare pe Google, consumă 0,3 Wh de electricitate. Cu OpenAI ajunge însă la 2,9 Wh. Adică de 9,6 ori mai mult. Iar dacă luăm în calcul că, zilnic, se efectuează 9 miliarde de căutări, rezultă un consum suplimentar de aproape 10 TWh pe an, conform Infofinanciar.
Astfel de estimări nu sunt simple speculații. International Energy Agency (IEA) a publicat la începutul acestui an un raport detaliat în care arată că, peste doi ani, consumul global de electricitate al centrelor de date va crește cu 80%.
AI-ul și criptomonedele sunt de vină
Principalii „vinovați“ de acest salt vor fi noile generații de servere, utilizarea pe scară tot mai largă a Inteligenței Atificiale și criptomonedele. Din această cauză, consumul ar urma să sară de la 460 TWh, cât s-a înregistrat în 2022, la 1.050 TWh în 2026. Mai mult decât dublu!
De jumătate din această creștere vor fi vinovate centrele de date dedicate aplicațiilor AI. Estimările sunt însă dificil de realizat în acest domeniu, care evoluează foarte rapid. Reperele folosite sunt vânzările înregistrate de serverele AI dedicate, segment dominat de Nvidia. De exemplu, anul trecut compania a vândut 100.000 de unități, care consumă în medie circa 7,3 TWh anual.
Și criptomonedele contribuie consistent la valoarea facturii. În urmă cu doi ani, au avut un consum total estimat la 110 TWh. Echivalent cu 0,4% din cererea globală de electricitate sau cu consumul Olandei pe un an. Și acest domeniu va deveni mai energofag în următorii doi ani. Creșterea preconizată pentru 2026 este de aproximativ 40%, iar consumul total asociat de 160 TWh.
Specialiștii avertizează însă că marja este mult mai mare. Totul depinde de viteza ritmului de adopție a criptomonedelor și avansul tehnologiilor de eficientizare. De exemplu, Ethereum, a doua cea mai utilizată criptomonedă, și-a redus cererea de electricitate cu peste 90%. Liderul Bitcoin nu dă însă semne de temperare. Anul trecut a avut o factură de 120 TWh.
UE nu stă bine la consum
La nivel global, Statele Unite dețin cea mai mare concentrare de Data Centere. Din cele aproximativ 8.000 de centre funcționale, în SUA se regăsesc 33%. Însă este și țara cu una dintre cele mai rapide dezvoltări în domeniul AI (după China), dar și patria Bitcoin. Din acest motiv, IEA estimează că, peste doi ani, consumul de energie al centrelor va ajunge să reprezinte 6% din cererea totală a pieței. Ceea ce reprezintă o creștere cu 50% față de nivelul anului 2022.
În China, potrivit State Grid Energy Research Institute, cererea urmează să se dubleze până în 2030. An în care va ajunge la 400 TWh. Estimările pentru 2026 sunt de 300 TWh. Atenuarea creșterii va fi asigurată prin reglementările stricte anunțate deja de responsabilii de la Beijing.
Nici Europa nu stă mai bine la acest capitol. În UE, care deține aproximativ 16% din totalul centrelor de date la nivel global, consumul în urmă cu doi ani era de aproximativ 100 TWh. Pentru 2026, se preconizează 150 TWh, ceea ce înseamnă o majorare tot cu 50%.
Conform sursei citate, în UE funcționează aproximativ 1.240 de Data Centere. Majoritatea acestora sunt grupate în principalele centre financiare: Frankfurt, Amsterdam, Paris și Dublin, la care se adaugă Londra.
Soluții alternative pentru centrele de date
În rândul statelor UE există câteva excepții notabile. Una dintre acestea este Irlanda, care a devenit o destinație tot mai atractivă pentru marii operatori de centre de date. Din acest motiv, în urmă cu doi ani, consumul acestora, de 5,3 TWh, reprezenta 17% din cererea la nivel național. Până în 2026 va ajunge însă la 32%, ca urmare a creșterii cu 65% a numărului de centre.
Irlanda este atractivă din punct de vedere al regimului taxelor. Țările nordice compensează prin costul scăzut al electricității, față de Germania, Franța sau Olanda. Dar și prin temperaturile scăzute, care reduc nevoia de răcire, unul dintre principalii contributori la factura unui centru de date. Suedia deține cea mai mare concentrație de centre din regiune (60), iar aproape jumătate dintre ele sunt grupate în Stokholm.
Suedezii acordă însă o mare atenție obiectivelor de decarbonizare asumate. Așa că, anul trecut, au anunțat, în premieră, planul de a construi un centru de date alimentat cu energia generată de un Small Modular Reactors (SMR).
Există însă inițiative interesante și în România. De exemplu, ClusterPower de la Craiova, cel mai mare centru din Europa de Sud-Est, are propriul sistem de producție de energie electrică. Acesta folosește o centrală de trigenerare, capabilă să asigure 200 MW.
La un alt ordin de mărime se înscrie exemplul Google din Nevada. Gigantul tehnologic utilizează de anul trecut energia geotermală din deșert pentru a alimenta două centre de date. Tehnologia folosită presupune injectarea apei în sol, care, în contact cu rocile fierbinți, generează aburi ce sunt transformați în energie electrică.
Comisia Europeană înăsprește regulile
Centrele de date de pe teritoriul UE nu vor avea viață ușoară în următorii ani. Comisia Europeană a publicat încă din 2008 un Cod de conduită. Dar acesta avea un caracter opțional. La finele anului trecut, forul de la Bruxelles a revizuit însă Directiva privind Eficiența Energetică (Energy Efficiency Directive – EED). Firesc, având în vedere că, până în 2030, termenul limită pentru „Fit for 55“, nu mai este mult.
Pentru a se asigura că Data Centerele nu ies din pluton, responsabilii europeni cer factura detaliată. Mai mult însă, vor măsurători concrete ale nivelului de eficiență energetică al centrelor. Există speculații legate și de obligativitatea tehnologiilor pentru reutilizarea căldurii generate. Germania deja a adoptat astfel de măsuri.
Problema este că alinierea la toate aceste noi norme de eficiență energetică reprezintă un obiectiv dificil de atins pentru multe centre de date. Mai ales pentru cele de veche generație. Care, pentru a se putea alinia la standarde, vor trebuie să facă investiții masive. Nu doar în asigurarea de alternative de alimentare cu energie, ci mai ales în retehnologizare. Și nici chiar așa nu va fi ușor.
Sunt tot mai mulți specialiști în domeniu, precum cei de la Uptime Institute, care susțin că există un decalaj între obiectivele asumate la nivel oficial și ceea ce tehnologia și infrastructurile digitale pot livra efectiv. Calea de mijloc va fi, probabil, adoptarea de noi tehnologii cu eficiență energetică ridicată și achiziționarea de energie din surse regenerabile. Însă, pe măsură ce cererea va crește și prețul acesteia se va majora rapid. Iar acest lucru se va întâmpla, pentru că sunt multe centre care nu dețin fondurile necesare unei retehnologizări de proporții, pe care o vor putea amortiza foarte greu.
