În ultimul an s-a vorbit foarte mult despre noile tehnologii și despre digitalizare. Muncim tot mai mult de acasă și viața noastră pare că a ajuns să se învârtă în jurul instrumentelor digitale, cele mai folosite fiind calculatoarele și telefoanele. Procesul acesta de digitalizare a vieților noastre a început în urmă cu două decenii, dar pandemia a accelerat acest fenomen. Ultimele două decenii - în timpul cărora o mare parte din viața de zi cu zi a societății noastre a fost petrecută în fața unui ecran - nu au trecut fără să își lase amprenta asupra sănătății noastre.
Activitățile noastre au fost transformate, adesea cu efecte foarte bune. Cu toate acestea, excesele de orice fel sunt dăunătoare sănătății noastre, iar utilizarea tehnologiei nu face excepție. În consecință, bolile tehnologice devin din ce în ce mai frecvente. Tehnologia a adus cu sine o creștere a incidenței cazurilor de ochi uscat, insomnie și chiar adicții de gadgeturi. O să mă aplec în acest text asupra sindromului ochiului uscat, o afecțiune din ce în ce mai întâlnită în rândul populației, din păcate, chiar și la tineri. Telefonul, tableta, laptopul, precum și condițiile de mediu uscat, sunt foarte frecvente în viața noastră, astfel că expunerea la factorii de risc este una permanentă.
În ultimul timp sunt foarte frecvente situațiile ce țin de uscăciunea oculară. Când petrecem mult timp în fața unui ecran sau cu privirea concentrată la un obiect fix, noi nu mai clipim suficient de des. Reflexul de clipire, care este unul natural, nu se mai declanșează la fel de des. În mod obișnuit noi clipim cam de 15-17 ori pe minut, dar atunci când stăm concentrați clipim cam la jumătate sau chiar la o treime fata de frecventa normala. Neclipind, suprafața ochiului se usucă. Prin clipire noi umezim suprafața ochiului și prin asta o protejăm. Lacrimile au rolul de a proteja suprafața oculară. Ele ne protejează de praf și de alergeni, dar și de microorganisme. În urma uscării ochiului, apar tot felul de probleme: senzatii neplacute de usturime, de “nisip in ochi”, incetosare a vederii, unori chiar inflamații, infectii sau ulceratii ale suprafetei oculare.
Cum ne putem proteja ochii
Sunt câteva soluții pentru noi, cei care petrecem mult timp în fața unui monitor. Ne putem pune un bilețel în colțul ecranului cu mesajul ”Clipește!”. pentru a ne aminti sa clipim in mod voluntar. De asemenea, ne putem pune un reminder ca la o oră să stăm cu ochii închiși pentru câteva minute. Este foarte bine pentru că ochiul se odihnește, se hidrateaza, după care ne putem vedea de treabă mai departe. Altă tehnică, recomandată de americani, este cea numită 20-20-20. La fiecare 20 de minute, timp de 20 de secunde să ne uităm la o distanță de minim 20 de pași (aproximativ șase metri). Atunci noi vom clipi mai des și ne relaxăm musculatura intraoculară. Este o metodă eficientă de relaxare a ochilor.
Este bine ca monitorul pe care îl folosim să fie poziționat sub nivelul ochilor atunci când lucrăm. Scaunul trebuie ajustat, astfel încât ochii să fie poziționați cu 10-15 cm mai sus decât centrul monitorului, pentru a se privi ușor în jos în timpul lucrului. Distanța optimă dintre ochi și monitorul calculatorului este de 60-70 cm, iar pentru o poziție corectă, e recomandat ca spatele sa fie drept.
Prin natura construcției lor, laptopurile sunt folosite la distanțe mai mici decât monitorul unui desktop, de obicei la 50 cm. Aceasta distanță trebuie să fie confortabilă și să permită cititul, fără să ne aplecăm înainte sau înapoi capul sau trunchiul.
De asemenea, trebuie să avem monitoare bune la birou, care să aibă filtre de protecție. Ar trebui să facem controale perioadice și să purtăm ochelari cu filtru pentru lumina albastră. Acest tip de lumină este una cu lungime de unda scurta si energie înaltă, este o lumină foarte excitantă și obositoare pentru ochi și pentru creier. Filtrele acestea din ochelari chiar ajută, protejeaza și relaxează ochii.
Aerul condiționat (fie din cameră, fie din mașină) îndreptat spre ochi poate agrava uscăciunea ochiului.
Un alt factor important de care e bine să ținem seama este gradul de umiditate al aerului din camera în care ne desfășurăm activitatea. Este recomandat să avem o umiditate cuprinsă între 40 și 60% . De obicei, aceasta este mult mai mică pentru că spațiile sunt încălzite cu diferite dispozitive, care usucă aerul. De exemplu, pe timp de iarnă, umiditatea în interiorul locuințelor încălzite este undeva sub 20%. Pentru aceste situații sunt recomandate aparatele de umidificare a aerului din cameră, care se găsesc în mai toate magazinele. Unele din aceste dispozitive, au și proprietatea de a purifica aerul din încăpere.
La ce semne trebuie să fim atenți
La început observăm că ne ustură ochii pe seară sau în a doua parte a zilei. Cu timpul, această usturime devine din ce în ce mai frecventă și aproape constantă pe parcursul zilei. După un timp, ochii devin mai roșii, iritati.
Lacrimile au inclusiv rol optic, favorizand transmiterea adecvata luminii. Ele acționează ca o peliculă continuă, iar atunci când ochiul este uscat această peliculă devine întreruptă și neregulată, modificand felul in care lumina intra in ochi. Astfel, atunci cand ochiul este uscat, vederea poate sa fie in ceata, uneori cu dublare a contururilor obiectelor. In mod caracteristic, după ce clipim de câteva ori, vederea se imbunatateste si acesta este semnul că avem sindromul ochiului uscat.
Uneori, în mod paradoxal, lăcrimăm. Uscăciunea declanșează un reflex de lăcrimare, ca mecanism de protectie. Lacrimarea este abudentă, dar de foarte scurtă durată și nu ajută suficient in hidratarea suprafetei ochilor. De aceea nu înțelegem de ce lăcrimăm, dar reacția face parte din sindromul ochiului uscat.
Dacă nu tratăm uscaciunea oculara, ea ne poate afecta activitatea de zi cu zi, datorita senzatiilor neplacute care devin din ce in ce mai frecvente. În stadii avansate, uscăciunea oculară poate să ducă și la afectarea corneei, lentila din partea anterioară a ochiului prin care noi vedem. Pot sa apara inflamatii, ulceratii ale corneei, care pot duce la cicatrici permanente.
Sfaturi pentru tratament
În ceea ce privește sindromul ochiului uscat, am câteva sfaturi. Nu este recomandat sa ne tratam singuri, ci sa solicitam un consult oftalmologic care va descoperi cauzele care au dus la aparitia uscaciunii oculare.
Există 2 scopuri ale terapiei ochiului uscat: ameliorarea simptomatologiei și îmbunătățirea calității vieții pacientului si prevenirea apariției unor complicații: inflamatii, care pot favoriza si infecțiile bactriene sau virale sau, mai grav, a eroziunilor, ulceratiilor sau cicatricilor corneene/conjunctivale.
Medicul oftalmolog va stabili diagnosticul și, în funcție de cauzele care au dus la apariția sindromului de ochi uscat, va stabili tratamentul. În general, acesta constă în prescrierea de lacrimi artificiale, geluri sau creme, uneori de medicamente antiinflamatoare sau imunosupresoare. In timp, acestea ajută la imbunatatirea simptomelor si creșterea producției de lacrimi naturale. In stadii mai avansate, medicul ne poate recomanda folosirea unor lentile de contact terapeutice sau utilizarea unor dopuri la nivelul punctelor lacrimale.
Lacrimile artificiale (sub formă de picături, crema sau gel) reprezintă un tratament simptomatic, ele având caracteristici asemănătoare cu ale lacrimilor naturale si ajutand la hidratarea suprafetei oculare. Unele tipuri de lacrimi artificiale au în plus și proprietăți de reepitelizare a corneei. Modelul de lacrimă artificială sau gel de noapte se va prescrie de către medicul specialist oftalmolog în urma depistării cauzelor care au dus la apariția acestor simptome, precum si in functie de gradul de uscaciune. Este bine să nu achizitionăm lacrimile fără avizul medicului, existând riscul de a nimeri un tratament care nu este potrivit pentru tipul de sindrom de ochi uscat care ne caracterizează. De asemenea, este bine să informăm medicul dacă purtăm lentile de contact, nu toate aceste medicamente sunt compatibile cu portul acestor dispozitive.
Este indicat sa urmăm sfatul medicului mediculului oftalmolog, în ceea ce privește tipurile de medicamente pe care sa le folosim și ritmul lor de utilizare. De asemenea, igiena oculară adecvată, condițiile de mediu și de muncă, trebuie să fie principalele precauții pe care trebuie să le ia fiecare dintre noi.
Picăturile, indiferent că sunt prescrise pentru uscarea ochilor, alergii și infecții, până la boli oculare severe, precum glaucomul, trebuie să respecte câteva reguli de administrare pentru obținerea efectului terapeutic urmărit.
Dacă medicul oftalmolog ne-a prescris mai multe tipuri de picături pentru ochi în cadrul aceluiași tratament, este important să nu le aplicăm simultan. Este indicat sa lăsăm o fereastră de câteva minute între folosirea medicamentelor oftalmologice diferite. În caz contrar, substanțele pot interacționa, cauzând uneori iritatie a suprafetei oculare sau lacrimare excesivă . În plus, combinarea picăturilor de ochi diferite poate însemna o eficacitate scăzută a acestora.
Despre autor
Absolventă a Facultății de Medicină și Farmacie “Carol Davila” București oftalmologul Monica Apostolescu (foto) a urmat numeroase stagii de pregătire profesională atât în țară cât și peste hotare. Totul dublat de o intensă activitate clinica și numeroase participări la congrese și simpozioane naționale și internaționale de profil. În urmă cu șase ani, Monica Apostolescu a fondat clinica de oftalmologie Clario. De asemenea, este membru al Societatii Romane de Oftalmologie, al Societății Americane de Cataractă și Chirurgie Refractivă și al Societății Europene de Cataractă și Chirurgie Refractivă.