Inflaţia negativă sau scăderea preţurilor s-a stabilit confortabil în România de câteva luni şi este posibil să mai rămână încă aproape un an. Însă nu avem deflaţie! Optimismul consumatorilor este la acelaşi nivel cu cel din 2007 – 2008, anunţa recent preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru. Acelaşi lucru reiese şi din graficele prezentate recent de guvernatorul Băncii Naţionale a Românie, Mugur Isărescu, şi cuprinse în Raportul trimestrial asupra inflaţiei. „Atât consumatorii cât şi antreprenorii nu văd încă deflaţie în România. Asta înseamnă că se realizează faptul că inflaţia în teritoriu negativ vine dintr-o măsură fiscală. Dacă ne uităm cât de repede a crescut cererea de consum observăm că nu există temeri: se investeşte, se consumă, publicul crede că inflaţia va reintra în ţinta pe care noi o urmărim“, a mai spus Isărescu.  

De altfel, guvernatorul a menţionat faptul că măsurile fiscale au generat fluctuaţii mari în ceea ce priveşte evoluţia inflaţiei, şi vor genera şi anul viitor, după reducerea cotei generale de TVA la 20%. Potrivit acestuia, fără reducerea TVA la alimente din această vară, inflaţia ar fi scăzut sub limita minimă a intervalului de variaţie, de 1,5%, însă ar fi rămas pozitivă.

BNR: peste un an inflația va reveni pe plus

În aceste condiţii, BNR estimează că inflaţia va rămâne negativă până la jumătatea anului viitor, dar va reveni pe creştere, urmând să depăşească ţinta de inflaţie, de 2,5%, în trimestrul trei din 2017. Estimări iau în calcul măsurile fiscale anunţate, majorările salariale, dar şi evoluţia economiei de ansamblu, care, având în vedere creşterile generalizate pe partea de consum, urmează să intre, din nou, într-o fază de creştere peste potenţial de la începutul anului viitor.

În acest context, Mugur Isărescu a îndemnat la prudenţă în privinţa politicilor salariale, în special în sectorul bugetar. „La sectorul bugetar, parcă trebuie mai multă atenţie“, a spus şeful băncii centrale. De asemenea, guvernatorul a atras atenţia şi asupra faptului că salariile, atât în mediul privat cât şi la stat, încep, din nou, să crească mai rapid decât productivitatea. Alţi factori care ar putea încurca suplimentar calculele BNR în privinţa inflaţiei, în sensul creşterii acesteia peste estimări, sunt lipsa unui acord între România şi instituţiile financiare internaţionale, numirea unui nou guvern, dar şi volatilitatea preţurilor produselor alimentare. La toate acestea se adaugă şi incertitudinile din plan extern şi în special abordările principalelor bănci centrale ale lumii, respectiv Banca Centrală Europeană şi Rezerva Federală Americană.

Isărescu mai are un as în mânecă

Astfel, „prudenţă“ rămâne cuvântul de ordine la banca centrală, în sensul că dobânda de politică monetară este puţin probabil să mai fie modificată în următoarele şedinţe de politică monetară, şi calendarul de reducere a rezervelor minime obligatorii pare a fi îngheţat. În cazul în care dobânzile vor reveni pe creştere susţinută, astfel încât să creeze probleme celor care s-au grăbit să se împrumute la minime istorice ale indicilor de referinţă, banca centrală susţine că mai are un instrument la îndemână: îngustarea intervalului din jurul dobânzii de politică monetară, format între dobânda la facilitatea de credit şi cea la facilitatea de depozit, de la plus/minus 1,5% cât este în prezent la 1%. Astfel, BNR va împrumuta băncile la dobânzi mai mici, forţându-le, astfel, să ofere, la rândul lor, credite cu costuri scăzute, şi va plăti mai mult pentru depozitele preluate de la bănci, sperând ca acestea să îi urmeze exemplul în privinţa depozitelor clienţilor.
În cea mai recentă şedinţă de politică monetară, BNR a menţinut dobânda cheie la 1,75% şi rezervele minime obligatorii la 8% la pasivele în lei şi la 14% la cele în valută.

Probabil că vom rămâne prudenţi, chiar cu inflaţia negativă, şi în perioada următoare legat de rata dobânzii. Nu spun că excludem sau că s-a încheiat ciclul de reducere, că nu suntem în această situaţie. Mai mult, nu spun că suntem la sfârşitul ciclului de reducere a ratelor rezervelor minime obligatorii, pentru că trebuie să ne apropiem cu nivelul lor de ceea ce se întâmplă în Europa.
guvernatorul BNR,  Mugur Isărescu