Reducerea productiei brute din luna aprilie se explica prin vacanta de Pasti, pentru ca, in functie de numarul de zile lucratoare, productia a fost chiar mai mare cu 4% decat in luna martie. Pe ramuri, industria prelucratoare a inregistrat din nou cea mai mare majorare a indicilor, notabile fiind majorarile din industria chimica: +29,2%, materiale de constructii: +17,7% si metalurgie +16,6%. Depasirea perioadei de recesiune mondiala s-a tradus prin cresterea cererii, ceea ce a influentat pozitiv exporturile si preturile la materiile prime industriale. Fata de anii anteriori se remarca intensificarea productiei de autovehicule, care in aceasta perioada a crescut cu 35%, fata de anul anterior. De altfel acest lucru se regaseste in numarul de inmatriculari noi de autovehicule, cauza cresterii nefiind majorarea exporturilor. De altfel la importuri, mijloacele de transport rutier au urcat pe locul patru, reprezentand 8% din valoarea totala a importurilor.Un semnal pozitiv a transmis si Banca Nationala a Romaniei, care a decis reducerea ratei dobanzii de interventie cu 0,50 puncte procentuale, in baza recentelor evolutii in procesul de dezinflatie si in conturile externe. Cu toate ca a efectuat aceasta miscare, ceruta insistent de catre Executiv, BNR promite sa „mentina conduita prudenta a politicii monetare, in stransa corelatie cu evolutia cererii agregate si a importurilor, care au continuat sa creasca in ritmuri inalte, de natura sa induca riscuri pentru procesul de dezinflatie si pentru conturile externe”. Este prima scadere a dobanzilor din acest an, insa reducerea la 20,5% a dobanzii de interventie nu se va traduce prin cresterea rapida a volumului creditelor neguvernamentale. De altfel, in ciuda incercarilor de a stavili apetitul pentru credite, sumele imrumutate de populatie si agenti economici se afla in continua crestere. In perioada 30 aprilie 2003 – 30 aprilie 2004 creditul neguvernamental a crescut cu 62,0 la suta (44 la suta in termeni reali), pe seama majorarii cu 79,6 la suta a componentei in lei (59,6 la suta in termeni reali) si cu 50,6 la suta a componentei in valuta (exprimat in euro, cresterea creditului in valuta a fost de 37,6 la suta). Aceasta avalansa de credite este si unul dintre principalele motive care a determinat aprecierea PIB cu 6,1% in primul trimestru din 2004.Unul din factorii care creste riscul intensificarii presiunii inflationiste il constituie aprecierea in termeni reali a salariului mediu brut din economie, fara o crestere corespunzatoare a productivitatii muncii. Pe total industrie, productivitatea muncii a crescut in primele patru luni cu 12%, fata de perioada similara a anului trecut, insa cea mai mare parte din aceasta majorare provine din reducerea numarului de salariati. Salariile medii brute s-au apreciat cu 23,6%, ceea ce nu poate decat sa creasca riscul de inflatie. Valoarea productiei industriale a crescut si ea, insa industria bunurilor intermediare se afla in top, cu o apreciere medie de 12,8% fata de anul trecut. La bunuri de capital, de folosinta indelungata sau de uz curent, cresterile sunt mult mai modeste: 1,6%, 3,3% si respectiv 1,6%. Aceasta inseamna ca o buna parte din cererea interna este satisfacuta de importuri, gradul de acoperire al acestora prin exporturi fiind in scadere. Gradul de acoperire al importurilor cu exporturi a ajuns la 81%, dupa ce in februarie atinsese un maxim de 89,4%. Deficitul balantei comerciale cumuleaza de la inceputul anului 1,55 miliarde de euro.Includerea mijloacelor de transport in investitiile in utilaje imbunatateste valoarea investitiilor realizate in economie in trimestrul I din 2004, fiind in crestere cu 7,2% fata de perioada similara a anului trecut. Insa cele mai mari cresteri sunt consemnate in comert, care s-a situat cu 16,4% peste nivelul inregistrat in primele trei luni din 2003. Consumul este deocamdata motorul cresterii economice, care nu este urmat inca de productia industriala si agricultura, ale caror cresteri sunt mai modeste.