Vânzările din retail sunt în scădere, iar revigorarea cererii de credite se lasă aşteptată, în condiţiile în care firmele, dar şi populaţia, se confruntă cu reducerea semnificativă a veniturilor. Declinul activităţii economice şi scăderea drastică a creditelor noi sunt principalele cauze pentru care grupurile bancare străine au cerut scăderea expunerii pe piaţa românească, fiindu-le acceptată o restrângere a acesteia cu 5%. Nouă grupuri bancare prezente pe piaţa au
Vânzările din retail sunt în scădere, iar revigorarea cererii de credite se lasă aşteptată, în condiţiile în care firmele, dar şi populaţia, se confruntă cu reducerea semnificativă a veniturilor.
Declinul activităţii economice şi scăderea drastică a creditelor noi sunt principalele cauze pentru care grupurile bancare străine au cerut scăderea expunerii pe piaţa românească, fiindu-le acceptată o restrângere a acesteia cu 5%.
Nouă grupuri bancare prezente pe piaţa autohtonă au obţinut recent acordul Comisiei Europene şi al Fondului Monetar Internaţional (FMI) de a-şi reduce expunerea pe România în condiţiile în care îşi luaseră anumite angajamente în trecut. Pe ansamblu, grupurile bancare şi-au menţinut angajamentele: unele au mărit sumele plasate pe piaţa locală, altele le-au redus.
Toate băncile străine prezente pe piaţa locală aveau o expunere de 21,65 miliarde de euro pe România la sfârşitul lunii martie, potrivit datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR). Valoarea era în creştere comparativ cu cea înregistrată la sfârşitul anului trecut, dar mai mică decât cea raportată în urmă cu 12 luni.
Dacă depozitele plasate de băncile-mamă au crescut, împrumuturile obţinute de la acestea s-au diminuat considerabil. Valoarea creditelor luate de băncile locale de la instituţii din afara ţării – de cele mai multe ori de la băncile-mamă – a scăzut cu aproape 670 de milioane de euro în primul trimestru al acestui an, până la 7,7 miliarde euro. Motivul reducerii liniilor de credit externe este scăderea drastică a împrumuturilor noi acordate pe piaţa autohtonă.
Cererea de credite pe tobogan
Numărul interogărilor este de nouă ori mai mic comparativ cu cel din aceeaşi lună din 2007 şi de şapte ori mai mic decât cel înregistrat în mai 2008. Această bază de date conţine numai informaţii referitoare la persoanele fizice şi juridice care au luat împrumuturi mai mari de 20.000 de lei.
Reducerea cererii de credite noi vine la pachet cu creşterea creditelor restante. „Împrumuturile neperformante au crescut la 17,2% (principalul şi dobânzile aferente creditelor clasificate în categoriile îndoielnice şi pierdere) în martie 2010“, se afirmă în ultimul raport publicat de FMI. Valoarea ratelor care trebuiau plătite de cel puţin 30 de zile de către persoanele fizice a crescut de 2,4 ori în mai 2010 comparativ cu 12 luni în urmă, totalizând aproape 4,2 milioane de lei.
Consumul scade
Diminuarea sumelor alocate de grupurile bancare pentru susţinerea activităţii filialelor din România poate avea şi efecte negative, precum deprecierea leului în cazul în care o parte din liniile de finanţare sunt tăiate într-un moment de slăbiciune a leului. Există însă şi un efect pozitiv – scăderea datoriei externe a României.
21,6 miliarde de euro era valoarea expunerii băncilor străine pe România la sfârşitul lunii martie a.c., potrivit datelor publicate de BNR