Din păcate, statul continuă să considere că este mai bine să ai taxe foarte mari chiar dacă încasezi mai puțin la buget din cauza produselor ilicite, drept pentru care nu se gândește la vreo reducere a accizelor și o diferențiere calitativă a țigaretelor astfel încât să existe pe piață și produse de 8-9 lei, care ar elimina integral comerțul ilegal.
Dimpotrivă, informațiile din ultimele zile arată că statul român ia ăn calcul o majortare a accizelor astfel încât să nu aibe vreo loc vreo ieftinire anul viitor ca urmare a reducerii cu patru puncte procentuale a TVA. Urmarea este previzibilă; contrabanda cu țigarete va continua la același nivel (circa 15% din total piață) sau va crește.
„În iulie 2015, comerțul ilegal cu țigarete a înregistrat creșteri semnificative comparativ cu luna mai în vest (plus 10,2 puncte procentuale. până la 27,1%) și sud-est (plus 4 p.p. până la 10,2%). Nord-est continuă să fie regiunea cea mai afectată de piața neagră, cu un nivel al comerțului ilicit de 35,3%. Din punct de vedere al provenienței, produsele „cheap whites” înregistrează o creștere de 5 p.p. comparativ cu luna mai, atingând o pondere record de 60,8%. Ponderea produselor provenite din Ucraina (10%) și Moldova (19,5%) se află în scădere, iar Serbia crește până la 3,9%, față de 2,2% în mai”, spune Marian Marcu, Directorul Companiei de Cercetare Novel Research.
„Piața neagră crește în iulie cu 1,2 p.p., după două scăderi consecutive, în mai și în martie, în perioada de desfășurare a campaniei publice de conștientizare a consecințelor fenomenului de contrabandă, desfășurată de Direcția Generală a Vămilor, din cadrul ANAF, cu sprijinul JTI. Este descurajant atât pentru industrie, cât și pentru autoritățile cu atribuțiuni în combaterea contrabandei, care au depus și în ultimele luni eforturi deosebite pentru reducerea comerțului ilegal cu țigarete. În urma unei singure acțiuni a Poliției de Frontieră Timișoara au fost descoperite peste 100.000 de pachete ilegale”, arată Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications, JTI România, Moldova și Bulgaria.
„Creșterea pieței negre este o chestiune care ține de securitatea națională. Este bine știut de către orice autoritate de aplicare a legii că o grupare criminală care face contrabandă cu țigarete poate face trafic și cu droguri, arme sau persoane. În aceste condiții, chestiunea contrabandei cu țigarete trebuie sa fie în atenția Consiliului Suprem de Apărare a Țării, iar Strategia Națională de Apărare a țării, 2015-2019, menționează la articolul 62, riscul asupra securității naționale generat de către traficul transfrontalier de arme, droguri sau bunuri.Faptul că un punct procentual de contrabandă reprezintă pierderi de bugetul de stat de circa 35 milioane euro, reprezintă un alt factor suficient de puternic pentru Guvernul României”, declară Adrian Popa, Director Corporate & Regulatory Affairs, BAT Romania.
„Din păcate, constatăm că absența unei strategii naționale de combatere a contrabandei, care să implice toți actorii responsabili – de la decidenții în materie de politici fiscale și de reglementare, până la autoritățile care aplică legea, se reflectă în evoluția pieței negre. Este cunoscut faptul că aproximativ 80% din prețul unui pachet de țigarete este reprezentat de taxe, ceea ce îndeamnă comercianții ilegali de țigarete să profite de cadrul legislativ și așa restrictiv, precum și de lipsa coordonării măsurilor de control cu noile prevederi fiscale. Este important pentru toți cei implicați în acest proces să găsim soluții de restrângere a acestui fenomen, către nivelul mediu al Uniunii Europene, de circa 10%”, precizează Alexandra Olaru, Director Corporate Affairs, Philip Morris Romania.
„După ce comerțul ilicit a scăzut în mai până la 14,1%, de la 19,2% în ianuarie, iulie reprezintă un pas înapoi. Rezultatul la nivel național este puternic influențat de creșterea contrabandei în zona de vest, precum și în sud-est și sud-vest, în ciuda scăderilor din regiunea de nord-vest, unde contrabanda a ajuns în iulie până la 10,3%, de la 19,5% în mai. Această situație afectează toți jucătorii de pe piața legală, care lucrează în spiritul legii: producători, distribuitori, retaileri”, spune Adrian Pirau, Market Development Manager, Imperial Tobacco Romania.
„Adoptarea de măsuri specifice de către Direcția Generală a Vămilor pentru identificarea țigaretelor introduse ilegal constituie în continuare o prioritate ( riscurile fiind accentuate de faptul că România are a doua cea mai extinsă graniță externă a UE, de peste 2.100 km). Urmare a acestor măsuri, în cel de-al doilea trimestru al anului lucrătorii vamali au capturat peste 8,4 milioane de țigarete! Și pe viitor, reducerea pieței negre va reprezenta o prioritate pentru noi. Iar eforturile DGV sunt susținute și de producătorii de țigarete, prin campanile publice de informare si prin sprijinul acordat activității celor 33 echipe canine specializate pentru depistarea țigaretelor și pentru cele 11 echipe cu dublă specializare, echipe care sunt în momentul de față active în punctele vamale din toată țara”, susține Claudiu Ardeleanu, Director, Direcția Generală a Vămilor.
În opinia celor patru producători de tutun, în vederea reducerii pieței negre este necesară, pe lângă reglementarea unitară, pe criteriu cantitativ, a infracțiunilor de evaziune fiscală și de contrabandă cu țigarete, clarificarea situației la punctele de trecere a frontierei interne, cu Ungaria și Bulgaria și stabilirea unor atribuții specifice pentru poliția locală și jandarmerie, întrucât comerțul ilegal cu țigarete se desfășoară în zona de competență a acestora (piețe, oboare, stații de metrou etc.).
Marii producători de tutun au semnat acorduri de cooperare cu Comisia Europeană pentru combaterea comerțului ilegal cu produse din tutun și susțin instituirea, din sumele alocate României ca urmare a acestor acorduri, a unui fond de premiere pentru cei care s-au remarcat prin rezultate deosebite în lupta împotriva contrabandei cu țigarete.
Industria tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după companiile din sectorul petrolier. În 2014, industria tutunului a virat la buget circa 2,7 miliarde euro, însemnând accize, TVA, taxe și contribuții. Suma reprezintă 1,75% din PIB și 12,5% din totalul veniturilor bugetare.