"Creșterea pieței negre în 2014, comparativ cu 2013, este cauzată de lipsa unei strategii fiscale coerente, pe termen lung, deciziile în domeniul fiscal fiind punctuale, circumstanțiale, insuficient analizate sau fundamentate, dictate de necesitatea imediată de a arăta FMI creșteri de venituri pe hârtie", a declarat, în comunicat, Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications, JTI Romania, Moldova și Bulgaria.

Citiți și: Contrabanda la ţigări fură 500 mil. euro din buget

Click pe imagine pentru mărire

Regiunea cea mai afectată de piața neagră în 2014 a fost Nord-Est, unde contrabanda a crescut anul trecut cu 7,2 puncte procentuale, ajungând la 33,2%. O creștere importantă a pieței negre a fost raportată și în Sud-Estul României. Aici, contrabanda a ajuns la 14,6%, față de 10,4% – nivel raportat pentru anul 2013, reiese din studiul Novel Research.

Singura regiune în care piața neagră a scăzut este zona Nord-Vest, de la 20% la 16,9%, în timp ce în zona de Vest s-a raportat o oarecare stabilizare, dar contrabanda are un nivel destul de ridicat, de la 27,7% – cât era în 2013 la 27,9% – anul trecut. 

"Din punct de vedere al provenienței, și în 2014 „cheap whites” au continuat să dețină cea mai mare pondere, de 46%, în creștere cu 12,6 p.p. față de 2013. Totodata, în 2014, comparativ cu 2013 a scăzut ponderea produselor provenite din Moldova (cu 3,4 p.p. până la 19,5%), Ucraina (cu 5,2 p.p. până la 19,3%) și Serbia (cu 6,7 p.p. până la 2,6%)", a declarat, în comunicat, Marian Marcu, directorul companiei de cercetare Novel Research.

Potrivit Gildei Lazăr, în 2014, an electoral, în care “nu dădea bine la imagine” să anunți direct o creștere de taxe, creșterea accizei a fost mascată printr-un artificiu lingvistic numit indexarea artificială a cursului de schimb la care să fie plătite taxele (fixate în euro și, doar aparent, neschimbate).

"Momentul adevărului a venit abia după alegeri, când autoritățile au fost nevoite să recunoască faptul că accizele au crescut în termeni reali și că nu mai există drum de întoarcere. Prin urmare, pentru 2015, s-a apelat la un alt artificiu, de “traducere” a accizei din euro în lei, însă la cursul artificial inventat pentru 2014. Prin urmare, vom atinge încă de anul acesta nivelul  minim de accizare prevăzut de Directiva europenă privind taxarea țigaretelor pentru 2018: 90 euro/1.000 țigarete! Ardem astfel etapele calendarului de creștere a accizei, îl ardem pe consumator la buzunar și, dat fiind că 80% din prețul unui pachet de țigarete înseamnă taxe, ardem și din veniturile bugetare, prin erodarea bazei pieței legale și favorizarea contrabandei cu țigarete ieftine", spune Gilda Lazăr.

Conform sursei citate, lipsa de predictibilitate din ultima perioadă își arată efectele: "piața neagră a ajuns la o medie anuală de aproape 16%, cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani!”, precizează  Directorul Corporate Affairs & Communications, JTI Romania, Moldova și Bulgaria.

Ce măsuri urgente propun producătorii de țigări

"Este absolut necesară o Strategie Națională care să cuprindă îmbunătățirea cadrului de reglementare, principalele direcții de acțiune și măsurile concrete care trebuie implementate de instituțiile responsabile în combaterea contrabandei, la nivel național, în perioada 2015-2018", a declarat, în comunicat, Adrian Popa, Director Corporate & Regulatory Affairs, BAT Romania.

Conform acestuia, procentul de 15,9% înregistrat de piața neagră înseamnă peste 500 de milioane de euro pierderi anualizate. "Dacă guvernul nu concepe o politică fiscală corelată cu strategia autorităților care trebuie să colecteze taxele și să combată piața neagră, toți actorii implicați – statul, companiile vor continua să înregistreze pierderi”, a mai spus Adrian Popa.

“În 2014, nivelul contrabandei cu tigarete a înregistrat cea mai mare creștere față de perioada 2011 – 2013, fapt care ar trebui să reprezinte un semnal de alarmă pentru autorități, din perspectiva veniturilor bugetare, industria tutunului generând peste 40% din total venituri colectate din produse accizabile.

Dovada că se poate

Ponderea țigaretelor ilicite în zona cea mai afectată din România – zona de vest – a înregistrat o reducere substanțială, de la 42,1% în septembrie 2014, la 23,2 % în noiembrie 2014, conform datelor furnizate de studiul Novel.  "Această scădere a survenit și ca urmare a acordului încheiat între autoritățile vamale din România și Serbia, dar și a acțiunilor întreprinse în ultima perioadă de autorități. Este o demonstrație clară că fenomenul comerțului ilicit poate fi combătut prin eforturile corelate și susținute ale tuturor părților afectate de acest flagel transfrontalier, și salutăm pe această cale inițiativa ANAF și DGV de cooperare cu statele vecine pentru reducerea comerțului ilicit", a declarat, în comunicat, Sorana Mantho, Director Corporate Affairs, Philip Morris Romania și Bulgaria.

"2014 a arătat că în industria tutunului este nevoie de coerență în materie de reglementare și taxare – în beneficiul pieței legale și al bugetului de stat – dar și de intervenția coordonată a structurilor de control pentru prevenirea și reducerea fenomenelor ilicite, până la asumarea unui obiectiv național în privința nivelului comerțului ilicit. Acesta se află, în acest moment, cu aproape 60% peste media înregistrată la nivelul statelor UE” a mai spus Sorana Mantho.

În opinia celor trei producători de tutun, în vederea reducerii pieței negre este necesară, pe lângă reglementarea unitară, pe criteriu cantitativ, a infracțiunilor de evaziune fiscală și de contrabandă cu țigarete, clarificarea situației la punctele de trecere a frontierei interne, cu Ungaria și Bulgaria, precum și stabilirea unor atribuții specifice pentru poliția locală și jandarmerie, întrucât comerțul ilegal cu țigarete se desfășoară în zona de competență a acestora (piețe, oboare, stații de metrou etc.).

Industria tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după companiile din sectorul petrolier. În 2013, industria tutunului a virat la buget peste 2,6 miliarde euro, reprezentând accize, TVA, taxe și contribuții.