Imi puteti spune procedura prin care o societate comerciala ale carei actiuni sunt admise la tranzactionare pe o piata reglementata poate instraina un activ care face parte din capitalul social. Care este cadrul legislativ al unei astfel de operatii?

Simona Stoian – Bucuresti




Pentru a incheia un contract de vanzare-cumparare cu privire la anumite imobile ce fac parte din capitalul social al unei societati pe actiuni detinute public, trebuie respectate urmatoarele etape.



1. reducerea capitalului social;


2. vanzarea imobilelor in cauza;


3. majorarea capitalului social, in masura in care vanzatorul opteaza in acest sens.



1. Reducerea capitalului social



Potrivit dispozitiilor art. 207 alin. 1 din Legea nr. 30/1991 privind societatile comerciale, republicata, o societate comerciala are la dispozitie trei posibilitati pentru reducerea capitalului social :


– micsorarea numarului de actiuni. In acest caz, este necesara o hotarare a adunarii generale prin care actionarii hotarasc cu privire la reducerea capitalului social prin reducerea numarului de actiuni, la noul numar de actiuni si la reducerea activului social real. Acest procedeu prezinta insa dezavantajul ca actionarii care au un numar redus de actiuni risca sa piarda aceasta calitate.


– reducerea valorii nominale a actiunilor. In acest caz, este necesara o hotarare a adunarii generale prin care sa se stabileasca faptul ca va avea loc o reducere a capitalului social, faptul ca reducerea se va face prin micsorarea valorii nominale a actiunilor, noua valoare nominala a actiunilor si reducerea activului social real.


– dobandirea propriilor actiuni, urmata de anularea lor, dar in aceasta situatie nu este cazul.
Reducerea capitalului social se mai poate face si prin alte modalitati, dar nu sunt aplicabile in cazul de fata.



Conform art. 113 lit. g Legea nr. 31/1990, prin orice modalitate s-ar realiza reducerea capitalului social, presupunand o modificare a actului constituitv, hotararea de reducere a capitalului social se poate lua numai prin organizarea unei adunari generale extraordinare. Prin aceeasi adunare generala extraordinara se poate hotari si asupra vanzarii imobilelor care vor fi scoase din capitalul social.



Pentru a se adopta o hotarare de reducere a capitalului social, trebuie indeplinite conditiile referitoare la convocare (art. 140 din Regulamentul CNVM nr. 13/2004 privind emitentii si operatiunile cu valori mobiliare), comunicare catre CNVM si RASDAQ (art. 224 alin. 4 din Legea nr. 297/2004 privind piata de capital) si cvorum (art. 115 din Legea nr. 31/1990).



Hotararea adoptata de adunarea generala extraordinara va trebui sa respecte minimul de capital social, sa arate motivele pentru care se face reducerea si procedeul care va fi utilizat pentru efectuarea ei.



Hotararea adunarii generale extraordinare va fi depusa in termen de 15 zile la oficiul registrului comertului (urmand a se elibera un certificat de inregistrare de mentiuni) si va fi publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea a IV-a. Certificatul de inregistrare de mentiuni (cu privire la reducerea capitalului) se transmite la CNVM.



In termen de 15 zile de la data publicarii in Monitorul Oficial, hotararea adunarii generale extraordinare poate fi atacata in justitie de catre actionarii care nu au luat parte la adunarea generala sau care au votat contra si au cerut sa se insereze aceasta in procesul-verbal al sedintei.



De asemenea, este obligatoriu ca, ulterior unei instrainari substantiale de activ (cel putin 10% din valoarea totala a activelor societatii), societatea sa transmita CNVM si RASDAQ, fara intarziere, dar fara a depasi 48 de ore de la producerea evenimentului, un raport.



Reducerea capitalului social poate fi facuta dupa trecerea a doua luni din ziua in care hotararea a fost publicata in Monitorul Oficial.



2. Vanzarea imobilelor in cauza


Vanzarea imobilelor se poate face numai dupa trecerea termenului de doua luni de la publicarea hotararii in Monitorul Oficial.



Pentru a realiza vanzarea intr-un termen cat mai scurt, este obligatoriu ca pe ordinea de zi a adunarii generale extraordinare, pe langa scoaterea activului din capitalul social si reducerea capitalului social, sa se afle si aprobarea instrainarii activelor. Daca nu se face acest lucru, este necesara o noua adunare generala extraordinara, pentru a hotari instrainarea activelor, avand in vedere ca acestea reprezinta mai mult de 50% din capitalul social.



Pentru a accelera aceasta etapa, este recomandabil ca, in cadrul adunarii generale extraordinare sa se aprobe ca, la momentul la care vor fi indeplinite toate conditiile prezentate, vanzarea sa se faca de catre administrator societatii (art. 146 din Legea nr. 30/1991).



3. Majorarea capitalului social


In cazul in care, dupa instrainarea activelor, societatea opteaza pentru majorarea capitalului social, aceasta se poate face prin emisiune de noi actiuni sau prin majorarea valorii nominale a actiunilor existente, in cadrul unei noi adunari generale extraordinare.



Hotararea de majorare a capitalului social se publica in Monitorul Oficial, cu respectarea prevederilor Legii nr. 30/1991 (art. 210 – art. 212), ale Legii nr. 267/2004 (art. 236) si ale Regulamentului CNVM nr. 13/2004 (sectiunea 2, capitolul IV, titlul IV).



Pe scurt, o astfel de tranzactie este guvernata de urmatoarele acte normative:

Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata;


Legea nr. 297/2004 privind piata de capital;


Regulamentul CNVM nr. 13/2004 privind emitentii si operatiunile cu valori mobiliare;


Legea nr. 302/2005 pentru modificarea si completarea Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale.






Contractul de partaj voluntar eliberat de notariat poate tine loc de titlu de proprietate?

Daniel Afloritei – Sibiu




Partajul conventional se poate realiza prin acordul de vointa exprimat de catre toti coproprietarii, in sensul incetarii starii juridice a coproprietatii. Conditiile cerute de lege pentru validitatea acestei conventii de imparteala sunt cele cerute pentru validitatea oricarui act juridic civil. Art. 730 alin. 1 Cod civil prevede si alte conditii suplimentare pentru validitatea partajului voluntar. Acestea se refera obligativitatea prezentei tuturor coindivizarilor, chiar si a celor minori sau pusi sub interdictie, cand acestia au incuviintarea autoritatii tutelare sau a ocrotitorului legal, si la acordul tuturor coindivizarilor in ce priveste realizarea impartelii si clauzele conventiei de imparteala. Conform Codului civil, copartasii /coindivizarii pot pune capat starii de indiviziune prin partaj voluntar, “fara indeplinirea unei formalitati”. Astfel, conventia de partaj constituie un act juridic supus principiului consensualismului actelor juridice, el putandu-se incheia in orice forma, chiar si verbal, dovada urmand a se face potrivit dreptului comun, chiar si cu martori, daca partile sunt de acord in aceasta privinta.



Partajul conventional se poate realiza si in cadrul procedurii succesorale notariale Potrivit Legii nr. 36/1995 privind notarii publici si activitatea notariala, “daca mostenitorii si-au impartit bunurile prin buna invoiala, in incheierea finala a procedurii succesorale se va arata modul de imparteala si bunurile succesorale atribuite fiecaruia. Actul de imparteala va putea fi cuprins in incheierea de finala sau se va putea intocmi separat, intr-una din formele prescrise de lege”. Conform ultimei parti a articolului citat, legea permite ca partile sa incheie aceasta conventie de partaj in fata notarului public chiar si ulterior procedurii succesorale, acest act reprezentand vointa partilor si constituind titlul de proprietate asupra bunurilor dobandite de fiecare coindivizar.

Este legala munca la domiciliu ? Se poate incheia un contract de munca intr-o astfel de situatie?

Potrivit art. 105 din Codul muncii, sunt considerati salariati cu munca la domiciliu acei salariati care indeplinesc, la domiciliul lor, atributiile specifice functiei pe care o detin.

In vederea indeplinirii sarcinilor de serviciu ce le revin, salariatii cu munca la domiciliu isi stabilesc singuri programul de lucru.

Angajatorul este in drept sa verifice activitatea salariatului cu munca la domiciliu, in conditiile stabilite prin contractul individual de munca.

Contractul individual de munca la domiciliu se incheie numai in forma scrisa si contine urmatoarele elemente:



a) identitatea partilor;

b) locul de munca sau, in lipsa unui loc de munca fix, posibilitatea ca salariatul sa munceasca in
diverse locuri;


c) sediul sau, dupa caz, domiciliul angajatorului;


d) atributiile postului;


e) riscurile specifice postului;


f) data de la care contractul urmeaza sa isi produca efectele;


g) in cazul unui contract de munca pe durata determinata sau al unui contract de munca temporara, durata acestora;


h) durata concediului de odihna la care salariatul are dreptul;


i) conditiile de acordare a preavizului de catre partile contractante si durata acestuia;


j) salariul de baza, alte elemente constitutive ale veniturilor salariale, precum si periodicitatea platii salariului la care salariatul are dreptul;


k) durata normala a muncii, exprimata in ore/zi si ore/saptamana;


l) indicarea contractului colectiv de munca ce reglementeaza conditiile de munca ale salariatului;


m) durata perioadei de proba;


n) precizarea expresa ca salariatul lucreaza la domiciliu;


o) programul in cadrul caruia angajatorul este in drept sa controleze activitatea salariatului sau si modalitatea concreta de realizare a controlului;


p) obligatia angajatorului de a asigura transportul la si de la domiciliul salariatului, dupa caz, al materiilor prime si materialelor pe care le utilizeaza in activitate, precum si al produselor finite pe care le realizeaza.



Salariatul care se afla intr-o astfel de situatie se bucura de toate drepturile recunoscute prin lege si prin contractele colective de munca aplicabile salariatilor care isi desfasoara activitatea la sediul angajatorului.



Trebuie sa aveti in vedere si faptul ca, prin contractele colective de munca, se pot stabili si alte conditii ce se aplica in cazul angajatilor ce efectueaza munca la domiciliu.