Legea salarizării unice trebuie finalizată până miercuri la prânz, când începe şedinţa în care Guvernul decide să-şi asume răspunderea în Parlament pe acest act normativ. Discuţiile între reprezentanţii sindicatelor şi cei ai Executivului se poartă până în ultimul moment, întrucât anumite categorii de angajaţi sunt nemulţumiţi de grila de salarizare propusă de Guvern. Bugetarii cei mai vehemenţi sunt cei din justiţie, învăţământ şi sănătate, care consi
Legea salarizării unice trebuie finalizată până miercuri la prânz, când începe şedinţa în care Guvernul decide să-şi asume răspunderea în Parlament pe acest act normativ. Discuţiile între reprezentanţii sindicatelor şi cei ai Executivului se poartă până în ultimul moment, întrucât anumite categorii de angajaţi sunt nemulţumiţi de grila de salarizare propusă de Guvern. Bugetarii cei mai vehemenţi sunt cei din justiţie, învăţământ şi sănătate, care consideră că sunt dezavantajaţi de noile reglementări legale.
Sindicaliştii din învăţământ au fost foarte nemulţumiţi de cea de-a treia variantă a legii unice care le-a fost prezentată marţi de Guvern. Reprezentanţii dascălilor s-au declarat revoltaţi de atitudinea guvernanţilor, care au lăsat profesorii la baza grilei de salarizare. Astfel, un professor preuniversitar nu va putea câştiga mai mult de 4,3 salarii minime, indiferent dacă are gradul I şi 40 ani vechime. Pe de altă parte, un debutant în învăţământul universitar nu poate primi decât două salarii minime. „Am fost terfeliţi. Ministrul Pogea nu făcea decât să zbiere şi să ţipe la noi”, a spus unul dintre liderii sindicali. Sindicaliştii spun că vor decide în aceste zile ce măsuri vor lua.
La nivelul învăţământului superior, un rector va fi plătit cu echivalentul a 8,15 salarii minime (grad I) şi 8,45 salarii (grad II), iar un decan cu 7,85 (gradul I) şi 8,15 (gradul II). Un şef de catedră va avea echivalentul a 7,55 salarii minime (gradul I) şi, respectiv, 7,85 salarii (gradul II).
Un profesor universitar va avea un coeficient maxim cuprins între 6,40 (pentru o vechime de 10-15 ani) şi 7,60 (peste 40 ani în învăţământ), iar un profesor grad I va avea un coeficient maxim între 3,85 (vechime 2-6 ani) şi 4,30 (peste 40 ani).
Magistraţii au suspendat parţial activitatea
Nemultumiţi sunt şi angajaţii din justiţie, care deja şi-au suspendat parţial activitatea. Magistraţii Tribunalului Bucureşti şi cei ai Curţii de Apel Bucureşti au suspendat, începând de luni, toate activităţile, cu excepţia judecării cauzelor penale referitoare la măsuri de arestare preventivă pe cale să expire şi a celor civile referitoare la plasamentul minorilor.
În plus, judecătorii sunt decişi să refuze desemnarea în birourile electorale, iar personalul auxiliar va întrerupe orice activitate cu publicul. Magistraţii sunt nemulţumiţi de modul de salarizare propus de legea unică şi susţin că salariile lor ar putea scădea cu până la 60% în urma aplicării acesteia.
La rândul lor, procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti au decis să se solidarizeze cu judecătorii şi să suspende, din 1 septembrie, activităţile de relaţii cu publicul, recomandând efectuarea activităţilor de urmărire penală doar în cauzele urgente.
Preşedintele, primul bugetar al statului
Preşedintele României va avea cel mai mare coeficient de salarizare dintre bugetari, stabilit la echivalentul a 12 salarii minime, conform proiectului de lege privind salarizarea unitară în sectorul public.
Un al doilea grad de salarizare îi cuprinde pe primul ministru şi pe şefii celor două camere ale Parlamentului, cărora li se aplică un coeficient de 11,8.
Vicepreşedinţii celor două camere parlamentare vor avea un coeficient de 11,6, iar pentru secretarii şi chestorii Camerei Deputaţilor şi Senatului va fi acordat un coeficient de salarizare de 11,40. Liderii grupurilor parlamentare vor fi remuneraţi cu echivalentul a 11,20 salarii minime, iar pentru senatori şi deputaţi coeficientul de salarizare prevăzut este de 9,60 salarii minime.
Dacă premierul primeşte un coeficient de 11,8, pentru vicepremier acesta este de 11,6, iar pentru ministru un nivel echivalent cu 11,2 salarii minime. Secretarul de stat va fi remunerat cu echivalentul a 9,55 salarii minime.
La acelaşi nivel cu premierul şi şefii Camerelor se află şi preşedintele Curţii Constituţionale şi cel al Curţii de Conturi, care sunt remuneraţi tot cu 11,8 salarii minime, în timp ce un simplu judecător la Curtea Constituţională primeşte 11,6 salarii.
Bugetarii din justiţie au pierdut 20%
În prezent, în Romania există 39 de legi ale salarizării şi un raport de 1 la 29 între salariul cel mai mic şi cel mai mare din sistemul bugetar. În noua formă a proiectului de lege, realizată de Ministerul Muncii, Guvernul a acceptat ultima propunere a sindicatelor de a reduce diferenţa dintre salariile minime şi cele maxime de la 1/15 la 1/12. Astfel, toţi coeficienţii cuprinşi între 9 şi 15 au fost comprimaţi între nivelurile 9 şi 12.
În acest fel, şefii din Justiţie au pierdut aproape 20% din salariile prevăzute în forma anterioară a legii. Astfel, pentru preşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), Curţii Constituţionale şi CSM este prevăzut, în forma negociată cu sindicatele, un nivel de salarizare echivalent cu 11,8 salarii minime pe economie, faţă de 14,5 în vechea formă a proiectului.
Justiţia, nici Cenuşăreasă, nici deasupra legii
Premierul Emil Boc a spus că prin legea salarizării unice pentru care Executivul îşi va asuma răspunderea justiţia va fi poziţionată în rândul puterilor statului şi nu va fi tratată ca o Cenuşăreasă, dar nici cei din sistem nu pot fi deasupra legii.
Boc a precizat că noua lege a salarizării unitare poziţionează justiţia în rândul puterilor statului, cu statut egal, astfel că un judecător de la ICCJ va avea acelaşi salariu ca şi un deputat şi un senator.
„Nu vom trata justiţia ca o Cenuşăreasă, aşa cum încearcă de unii să se acrediteze idea. Suntem conştienţi de responsabilitatea acesteia în cadrul statului de drept şi este poziţionată acolo unde îi este locul, în vârful piramidei, pentru că, într-adevăr, nu pot să aibă nici alte activităţi pe care să le presteze, ca alţii. Dar, în acelaşi timp, nici ei nu trebuie să fie deasupra legii şi să se încadreze în acest cadru coerent al sistemului de salarizare unică şi în limitele bugetare pe care le avem”, a spus premierul.
Salariul minim va fi de 705 lei
Pentru a stabili salariile fiecărei categorii în parte trebuie avut în vedre salariul minim pe economie. Guvernul a propus majorarea salariului minim la 705 lei anul vitor, însă patronatele ar fi de acord cu cel mult 650 de lei, argumentând că majorarea salariului minim nu se justifică în condiţiile în care nu are loc o creştere corespunzătoare a productivităţii muncii.
La rândul lor, sindicatele vor creşterea salariului minim la 720 de lei în 2010, de la 600 de lei în prezent.
Ultimele declaraţii ale reprezentanţilor Guvernului au fost însă în sensul că, pentru moment, varianta potrivită este ca de anul viitor salariul minim să fie de 705 lei.
Solicitările sindicatelor contra Acordul cu FMI
Premierul Emil Boc spune că în formularea proiectului de Lege s-a ţinut cont de solicitările sindicatelor, dar şi de constrângerile bugetare impuse de respectarea indicatorilor macro-economici negociaţi prin acordurile pe care România le-a încheiat cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană. Astfel, media creşterilor salariale până în 2015 va fi de 57%. În sănătate, media va fi de 78%, iar în unele domenii unde salariile sunt foarte mari, acestea vor fi îngheţate.
În legea salarizării unice, sporurile vor fi de maximum 30% din salariu, aceasta fiind şi parte a acordului cu FMI şi Comisia Europeană. „Media de 30% este pe tot sistemul, nu pe fiecare categorie în parte”, a spus Boc.
CINE CÂT MAI CÂŞTIGĂ
- Avocatul Poporului – 10,8 salarii minime
- Consilier de stat – 9,55
- Consilier prezidenţial – 11,2
- Primarul general al Capitalei – 11,4
- Preşedinte Consiliu Judeţean (categoria I) – 11,2
- Primar de municipiu cu peste 320.000 locuitori – 8,4
- Prefect – 7,10-7,40
- Şef instituţie publică din subordinea Guvernului – 8.80 (gradul I) şi 9,20 (gradul II)
- Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române – 10,8
- Manager de spital cu peste 400 paturi – între 6,50 (gradul I) şi 6,80 (gradul II)
- Medic primar – 5,25
- Ambasador de carieră – 5,70