Controale la frontiere pentru încă șase luni
Cătălin Predoiu a declarat că, în cazul în care polițiștii de frontieră observă riscuri legate de respectarea legislației, aceștia intervine și efectuează controlul. El a adăugat că aceasta este situația, de exemplu, atunci când se circulă cu mașina între Ungaria și Austria, în momentul respectiv.
„Dacă observă astfel de riscuri din punct de vedere al respectării legislaţiei, atunci poliţiştii de frontieră intervin şi fac control. Este ceea ce se întâmplă dacă circulaţi cu maşina între Ungaria şi Austria, la ora la care vorbim.
Eu am circulat mult cu maşina şi ştiu acest lucru. Într-o zi poate să nu fie niciun control, în alta pot să fie cinci, spre exemplu. E greu de dat un procent”, a declarat acesta.
Ministrul de Interne a precizat că decizia de a efectua controale aleatorii, după aderarea deplină la spațiul Schengen, este valabilă doar pentru primele șase luni.
”Nu ne poate obliga nimeni să prelungim, tot ce se întâmplă în Europa e pe bază de bilateral, multilateral, unanimitate. Deci Europa e o democraţie mai largă, nu e dictatură”, a spus el.
Cătălin Predoiu a afirmat că aceste controale sunt, înainte de toate, în interesul cetățenilor români, având scopul de a asigura „o țară sigură, protejată de migrație ilegală, de crimă organizată, de crimă transfrontalieră”.
„Eu am primul interes să-mi protejez ţara, să-mi apăr ţara. Asta le-am spus şi înăuntru (n. red. la reuniune), o fac pentru mine, în primul rând şi după aceea, evident, şi pentru dânşii”, a spus oficialul.
Ministrul a subliniat că aceste controale aleatorii sunt implementate pentru a transmite un semnal clar că polițiștii sunt vigilenți în protejarea frontierei, iar infractorii trebuie să înțeleagă că nu vor putea profita de această situație.
”În al doilea rând, controalele se pot face şi pe bază de analiză de risc, adică poliţistul de frontieră primeşte o informaţie de la Poliţia Română, de la Poliţia Maghiară, de la alte instituţii că un anumit transport poate să conţină, de exemplu, marfă de contrabandă sau droguri sau migranţi ilegali.
Şi atunci, poliţistul trage deoparte mijlocul de transport respectiv şi face un control separat. Restul maşinilor circulă în neestingherite”, a mai spus Cătălin Predoiu.
Acesta a subliniat că înţelegerea a fost ca aceste controale aleatorii să fie făcute timp de şase luni, ”până testăm toate sistemele, după care vor dispărea”.
Cum va fi gestionată situația specială de la Ruse
Cât despre modul în care va fi gestionată situația specială de la Ruse, acolo unde se află podul peste Dunăre, Cătălin Predoiu a recunoscut că, într-adevăr, există o constrângere legată de infrastructură.
”Oricum ar fi regimul de circulaţie la frontieră, podul acela tot două benzi de circulaţie are, Dunărea e Dunăre, infrastructura din jurul podului şi la dânşii (n. red, la bulgari) şi la noi e cea care este, aşa că nu e decât o singură soluţie pe termen mediu şi lung. Sigur că această intrare în spaţiul Schengen va fluidiza circulaţia fără îndoială, dar constrângerile legate de infrastructură rămân. Şi acolo trebuie intervenit într-o amenajare a unei infrastructuri mai moderne.
Eventual, dublarea podului cu linii de bac, care să circule. Dânşii au făcut progrese pe zona asta, şi noi facem în ultima perioadă eforturi pe partea de transporturi să venim la zi. Şi ,în perspectivă, de ce nu, alte puncte de trecere pe pod a Dunării între noi”, a explicat el.
Principala provocare pentru România
Întrebat care este principala provocare pentru România, ministrul de Interne a răspuns că aceasta constă în „ridicarea permanentă a ritmului de pregătire a Poliției de Frontieră, protejarea Frontierei, investiții în logistică, în mijloace tehnologice”.
„Cu altă ocazie am spus că noi am construit un fel de baraj tehnologic la frontieră.
Nu poţi să păzeşti frontiera din metru în metru cu poliţişti de frontieră, dar poţi să ai programe bilaterale, patrule mixte, puncte de contact, schimburi de informaţii, intervenţii în adâncime şi în profunzime înainte de a te ciocni de migranţii ilegali, colaborare între instituţiile din ţară, între ale noastre şi cele ale vecinilor.
Toate aceste lucruri sunt mai sofisticate şi trebuie evident continuate”, a declarat Predoiu.
Cătălin Predoiu a avut și un mesaj pentru Poliția de Frontieră
Totodată, oficialul a transmis un mesaj pentru Poliția de Frontieră. El a subliniat că „în niciun caz această poliție nu va dispărea, ci, dimpotrivă, trebuie să o dezvoltăm, să o consolidăm, să investim în ea”.
„Colegii care făceau astăzi controle între Ungaria şi România sigur că vor fi alocaţi câtre alte sarcini, vor face controle aleatorii, vor avea cooperări cu colegii maghiari, cu colegii din Serbia. Este un domeniu care e în plină dezvoltare.
Ca o concluzie generală aş vrea să adaug că în general tot sistemul acesta de ordine publică, de siguranţă publică, devine crucial în apărarea societăţii, în apărarea ţării, la provocările pe care le vedem acolo, inclusiv migraţia”, a spus el.
Predoiu a explicat că, începând cu 1 ianuarie 2025, persoanele care vor intra sau ieși din România vor trece prin ghișeele existente, fără nicio restricție, iar „apare” un control doar atunci când polițiștii observă ceva în neregulă sau primesc informații relevante în acest sens.
„Foarte simplu! Ce este acum între Ungaria şi Austria va fi şi la noi”, a spus acesta.
Cătălin Predoiu a subliniat că absența controalelor „nu epuizează complet problema traficului”, care este „una separată și ține de infrastructură”, precum și de numărul mijloacelor de transport, care a crescut exponențial în ultimii 20-30 de ani.
„Concret, eu vă spun că un control al Poliţiei de Frontieră, la ora la care vorbim acum, în Nădlac, în Borş, durează între trei şi patru – cinci minute, dacă nu e un control cu probleme, adică n-au o informaţie că ceva e în neregulă. Mai mult de cinci minute nu stă acolo maşina. Şi atunci, de ce aceste ore?
Pentru că sunt foarte multe autoturisme care circulă, infrastructura e rămasă nedezvoltată şi atunci e de ajuns să opreşti două, trei zece maşini câte cinci minute şi deodată în spate sunt sute de maşini. Din această cauză se întâmplă. Deci e o cauză mixtă aici”, a afirmat ministrul.
