Potrivit surselor citate, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a solicitat şi a primit de la Serviciul Comisariatul Judeţean Mureş al Gărzii Naţionale de Mediu un raport din care reiese că, din cele 7.873 de probe momentane (la 30 de minute) efectuate în prima jumătate a anului, s-au înregistrat 121 (1,53%) de depăşiri ale concentraţiei maxime admise la amoniac în aerul înconjurător şi că din cele 163 de probe medii zilnice au fost înregistrate 18 depăşiri (11,04%) la amoniac, în mediul înconjurător. 

Raportul înaintat la începutul acestei luni relevă faptul că instalaţiile Combinatului de îngrăşăminte chimice funcţionează în afara condiţiilor normale de lucru doar în perioada de oprire şi pornire şi că la instalaţia de amoniac aceste procedee presupun eliminarea în atmosferă a unor volume mari de gaze ce conţin hidrogen, oxid de carbon, metan şi amoniac. 

Aceeaşi situaţie este valabilă şi în cazul opririi şi pornirii instalaţiei de acid azotic, unde în primele 10-45 de minute se constată o emisie suplimentară de oxizi de azot (NOx) situată între 100 şi 1.000 kilograme NOx/an. 

Din acest motiv, Garda de Mediu Mureş a aplicat, în prima jumătate a anului, trei amenzi contravenţionale a câte 50.000 lei fiecare, niciuna nefiind contestată se societate. 

În document se mai arată că instalaţiile de pe platforma Azomureş au fost puse în funcţiune în perioada 1968-1980 şi că doar secţiile de Azotat de Amoniu I şi III au fost modernizate în anul 2003. 

Raportul evidenţiază că, pentru alinierea la planul de acţiuni prevăzut în Autorizaţia Integrată de Mediu, Azomureş are în implementare o serie de investiţii menite să reducă emisiile în atmosferă, cum ar fi construirea unei camere de control centralizat a instalaţiilor Amoniac şi Uree, modernizarea turnurilor de granulare de la instalaţiile Azotat de Amoniu I, II şi III, modernizarea turnului de granulare NPK, construirea unei noi Fabrici de Uree, instalarea unor filtre şi construirea unei noi staţii de epurare şi modernizarea sistemului de evacuare a apelor uzate. 

Ministerul Mediului a solicitat acest raport în urma sesizărilor venite din partea unor persoane care se autointitulează Mişcarea Civică Târgu Mureş – neexistând încă o organizaţie înregistrată legal cu acest nume – care au iniţiat o petiţie online pentru comisarul european pentru Mediu, Afaceri Maritime şi Pescuit, Karmenu Vella. 

Petiţia a fost iniţiată în data de 3 iunie şi a adunat, până vineri, 2.480 de semnături, şi, în paralel cu aceasta, adepţii mişcării au început să sesizeze zilnic Ministerul Mediului cu privire la poluarea produsă de această societate. 

Unul dintre membrii acestei mişcări civice, Florin Romanţa, care şi-a reprezentat colegii în discuţiile cu managerul general al Azomureş, Mihai Aniţei, a declarat pentru AGERPRES că motivele de nemulţumire au căpătat în ultima vreme o altă dimensiune din cauza faptului că 'poluarea produsă de această companie în ultimele şase luni este mai mare decât pe vremea lui Ceauşescu'. 

'Cine contestă sau cine se îndoieşte, nu trebuie decât să meargă în parcare la Promenada Mall (construit vis-a-vis de Azomureş, n.r.) şi să vadă ce poluare este acolo. Nu se poate respira, nu se mai vede nici la 150 de metri. Nu se mai poate trăi cu mastodontul în acelaşi oraş, din păcate, în felul în care el funcţionează. Am fost, am discutat cu directorul general, nu am nicio îndoială că acolo se fac investiţii. Dar ce ne facem noi până atunci? Am fost la Agenţia de Mediu şi, cu stupoare, am constat că MMAP prin Agenţia de Mediu judecă Azomureş pe baza unor documente întocmite de către societate prin biroul de mediu din societate şi, în plus, pe un document întocmit de IPROCHIM Bucureşti, la comanda agentului economic, unde sunt diverse secţiuni. În ce mă priveşte, am fost interesat de raportul pe poluarea fonică. Surpriză! În baza acestui document emis de firma din Bucureşti, contractat de Azomureş, în ultimii patru ani într-un singur trimestru a avut o depăşire infimă', a spus Romanţa. 

Acesta susţine că, deşi în acte nu figurează că ar exista poluarea fonică, măsurătorile efectuate de el, pe cont propriu, ar indica 75,6 decibeli în apropierea combinatului Azomureş şi că urmează să depună o plângere la Garda de Mediu în acest sens. 

'Asta înseamnă că 75,9 decibeli corespunde unei depăşiri de 13 ori, respectiv 1.200% poluează fonic peste limita legală. Voi depune o plângere la mediu (…) Eu îmi doresc ca fiecare să respecte legea, nu doresc să se închidă (combinatul, n.r.), nici moarte la cineva, doresc să funcţioneze, să plătească taxe, dar în condiţiile în care respectă legea', a arătat Romanţa, adăugând că, de cât ori problema a fost ridicată, i s-a răspuns că "Azomureş este industrie, nu farmacie". 

Florin Romanţa a subliniat că problema nu mai poate fi trecută sub tăcere, că investiţiile Azomureş ar fi făcute în primul rând pentru creşterea productivităţii, chiar dacă retehnologizarea va avea şi un impact pozitiv asupra mediului şi că 'partea proastă este că ei (conducerea combinatului-nr.) înlocuiesc pe ici, pe acolo instalaţii, dar nu pe toate'. 

Purtătorul de cuvânt al Spitalului Clinic Judeţean (SCJ) Târgu Mureş, Cosmin Blaga, a precizat vineri, că la Clinica de Pneumologie din Târgu Mureş s-a constatat, în acest an, o creştere a numărului pacienţilor cu boli respiratorii, adulţi şi copii, însă nu există vreun studiu care să evidenţieze care afecţiuni ar fi provocate de poluare. 
'În primul semestru al anului 2014, am avut 1.662 de cazuri de afecţiuni respiratorii, iar în 2015, în primul semestru, am avut 1767 de cazuri, o creştere cu peste 100 de cazuri de afecţiuni respiratorii, însă nu se cunoaşte cauza exactă a acestei creşteri', a subliniat Cosmin Blaga. 

Purtătorul de cuvânt al Azomureş, Ovidiu Maior, a precizat pentru AGERPRES că, potrivit acordului integrat de mediu, toate investiţiile în tehnologii nepoluante trebuie executate de companie până în 1 ianuarie 2016, altfel combinatul nu va mai putea funcţiona, iar temerile exprimate de organizaţiile de mediu, referitoare la creşterea gradului de poluare, nu ar fi justificate. 

Acesta a spus că, în cadrul unei investiţii de peste 200 milioane de euro, combinatul şi-a asumat îndeplinirea tuturor cerinţelor de mediu referitoare la instalaţiile de amoniac prevăzute în Autorizaţia Integrată de Mediu şi documentele BAT (Best Available Technology), reducerea consumului energetic cu 13% prin reducerea consumului specific de gaz metan, modernizarea sistemului de comandă şi control automat al procesului şi al opririlor de urgenţă prin introducerea DCS (sistemul de comandă şi control distribuit) şi mărirea capacităţii de producţie a fiecărei instalaţii de la 900 tone pe zi în prezent, la 1.050- 1.450 tone pe zi. 

În planul de investiţii al Azomureş figurează construirea unei Camere de Control Centralizat a instalaţiilor Amoniac şi Uree, modernizarea turnurilor de granulare de la instalaţiile Azotat de Amoniu I, II şi III, modernizarea turnului de granulare NPK, modernizarea sistemului de evacuare a apelor uzate şi un proiect de creştere a eficienţei energetice, care să ducă la economii de energie electrică de 14.000 MWh în fiecare an. 

Reprezentanţii Azomureş susţin că acest combinat va deveni mai eficient începând de anul viitor, în sensul că se vor reduce substanţial emisiile poluante, se va mări capacitatea de producţie şi se va reduce consumul de gaz metan, reducerea consumului energetic fiind de cel puţin 15% pe tona de produs. 

În plus, mai susţin reprezentanţii societăţii, în 5 ani Târgu Mureş va avea un Azomureş complet nou faţă de ceea ce este acum. 

AGERPRES