Asociația de Acreditare din România este în centrul atenției. Dezvăluiri de ultimă oră despre modul în care lucrurile funcționează la RENAR, dar și despre ce ar trebui să știe toată populația.

Se pare că această asociație controlează ceea ce se întâmplă în sectoarele importante ale economiei românești, obținând la rândul său sume frumoase din această implicare. În ciuda acestui lucru, nu mulți români au mai auzit până acum de RENAR.

„Majoritatea celor care citesc acest articol nu au auzit de RENAR (Asciația de Acreditare din România) sau, dacă au auzit, nu știu cu ce se ocupă!

Este fundamentul perfect prin care o instituție ca aceasta să controleze, uneori discreționar, ce se întâmplă în sectoare importante ale economiei naționale. Pe bani frumoși. Anonim pentru marele public, RENAR e o rotiță esențială în angrenajul economiei naționale!”, scrie cetățeanul.net. 

Implicarea RENAR în economia României

Publicația explică și cum ajunge RENAR să se implice atât de mult în economia țării. Potrivit sursei citate, atât laboratoarele medicale, cât și cele de analize fie ele private fie ele de stat nu au cum să funcționeze dacă nu sunt acreditate de RENAR.

Această acreditare are ca rezultat o relație contractuală cu CNASS. În caz contrar, laboratoarele respective nu pot obține banii de la sistemul național de asigurări pentru serviciile prestate, drept urmare riscă să între în faliment.

Fără acreditarea RENAR nu pot funcționa nici organismele din domeniul inspecției cazanelor, a instalațiilor sau a recipientelor din presiune.

De asemenea, nu pot funcționa nici organismele de certificare a produselor utilizate în construcții, iar în realitate lista este cu mult mai mare de atât, adaugă sursa citată.

„Laboratoarele medicale, inclusiv laboratoarele de analize aparținând spitalelor de stat si private care activează in acest domeniu, nu pot funcționa dacă nu sunt acreditate de RENAR. Fără acreditarea RENAR nu pot intra în relație contractuală cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate și nu pot obține bani ai contribuabililor de la sistemul național de asigurări de sănătate pentru serviciile prestate. Altfel spus, faliment curat.

Nu pot funcționa fără acreditarea RENAR nici organismele din domeniul inspecției cazanelor, instalațiilor de ridicat si recipientelor sub presiune, de autoturisme. Tot numai cu acreditare RENAR pot funcționa organismele de certificare a produselor utilizate in construcții ( beton, beton rutier., produse termoizolante pentru clădiri, plase sudate pentru armarea betonului, mixtură asfaltică stocabilă), sau a echipamente electrice si electronice ( aparate electronice audio, video, transformatoare, blocuri de alimentare, a echipamente pentru tehnologia informației, siguranțe fuzibile de joasă tensiune, contactoare şi demaroare de motoare). Nici produsele de cauciuc si mase plastice (sistemele de izolare termică la exterior etc…), casele de bani, uşile blindate nu pot fi inspectate decât de organisme certificate de același RENAR. Lista continuă în domeniul energiei, siguranței alimentare, gestionării deșeurilor ș.a.md”, mai scrie publicația.

Nici ministerele din România nu au puterea pe care RENAR o are

În ciuda modului în care RENAR a avansat, statul nu a spus nimic, avertizează publicația, care mai scrie că o astfel de putere de control nu o au nici măcar Ministerele din România.

Totodată, Cătălin Antohe mai adaugă că RENAR nici măcar nu funcționează într-un mod legal și prezintă argumente solide în acest sens.

„O asemenea putere de control nu o au nici măcar ministerele, deci este normal fie ca Statul să exercite nemijlocit o astfel de operațiune fie să aibă o formă de control asupra unei astfel de organizații măcar pentru a împiedica apariția abuzurilor sau a intereselor de grup. Ei bine, Statul nu a făcut nimic!

Mai grav este că o asemenea instituție cu o asemenea putere, nu funcționează legal. Legal, RENAR a fost numită ca împăratul acreditărilor din România prin OG 23/2009. Numai că numirea a fost provizorie, pentru cel mult 90 de zile, timp în care Guvernul era obligat să aprobe o hotărâre prin care să încredințeze definitiv activitatea de acreditare RENAR-ului. Deși din 2009 încoace au trecut mai bine de 11 ani, hotărârea de guvern nu a fost dată nici până azi, iar RENAR funcționează ilegal. Tot așa ilegal este afiliată la nivelul organismelor europene!”, se mai arată în articol.

Jurnalistul precizează că RENAR a ajuns să folosească o marcă națională într-un mod ilegal și încasează sume de ordinul sutelor de mii de euro în fiecare an, doar prin certificatele emise.

„RENAR și-a menținut legal calitatea de organism de acreditare doar 90 de zile, deoarece hotărârea de guvern menționată la articolele 3, 13 și 14 din Ordonanță, nu a fost dată nici până astăzi!

Tot în afara legii, în contextul de mai sus, RENAR folosește o marcă națională o ilegal și încasează bani cu nemiluita, sute de mii de euro în fiecare an, de pe urma certificatelor emise de către organizațiile acreditate și a punerii la dispoziție de către RENAR a unei Mărci Naționale, tot fără bază legal”, adaugă acesta.

Câți bani încasează anual RENAR?

Cătălin Antohe mai prezintă și sumele reale. Astfel, laboratoarele medicale din România plătesc anual peste 250.000 de euro, în timp ce laboratoarele care aparțin rețelei de laboratoare a Apelor Romane, plătesc anual peste 6000 de Euro redevențe.

O altă companie care se ocupă cu controlul cazanelor și a instalațiilor a plătit peste 500 000 de euro pentru organismul sau de inspecție, mai arată sursa citată.

„Și iată și banii: laboratoarele medicale din România, însumat, plătesc anual peste 250 000 Euro redevențe pentru utilizarea Mărcii de Acreditare; laboratoarele care aparțin rețelei de laboratoare a Apelor Romane, plătesc anual peste 6000 de Euro redevențe; laboratoarele companiilor de apa , care analizează apa potabila distribuita populației , plătesc si ele peste 2000 de Euro redevențe către RENAR.

Iar surse din interior ne spun că pentru CNCIR SA (Compania Națională pentru Controlul Cazanelor, Instalațiilor de Ridicat și Recipientelor sub Presiune S.A), care este o companie foarte importantă pe piața din România, au existat si facturi de peste 500 000 de euro pentru organismul sau de inspecție”, scrie jurnalistul.

Omul din spatele RENAR

La final aflăm și numele omului din spatele RENAR. Potrivit jurnalistului, asociația care nu este recunoscută legal de Guvernul României, dar este recunoscută ca fiind de interes național îl are în spate pe Fănel Iacobescu, iar ministrul Florin Spătaru ar ști tot ceea ce se întâmplă.

„Toate acestea pentru un ONG, o asociație recunoscută de interes național, dar nerecunoscută legal de guvernul României (deoarece nu s-a dat, de mai bine de 11 ani, hotărârea prin care aceasta să fie desemnată orgnism național de acreditare!).

O asociație, condusă azi de un „dinozaur” (nu noi îi spunem așa, doar consemnăm ce spun alții 🙂 – n.r.), Fănel Iacobescu, în vârstă de 69 de ani, în care mustesc, spun sursele Cetățeanul, interese dar mai ales conflicte de interese. Toate acestea sub ochii ministrului economiei, Florin Spătaru!”, se mai arată în articol.