Cum organizezi ceva asigurându-te că nu va funcţiona bine niciodată? Reţeta o dau instituţiile care trebuie să verifice activitatea statului, felul în care se cheltuiesc banii publici sau averea şi trecutul politicienilor.
Cinci instituţii înfiinţate pentru controlul statului şi al reprezentanţilor acestuia au bugete care, însumate, reprezintă doar trei sferturi din suma alocată unui minister nou înfiinţat, cel al turismului. Cu circa 290 milioane de lei împreună, Agenţia Naţională de Integritate, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), Curtea de Conturi, Avocatul Poporului şi Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) au parte de o comparaţie şi mai defavorabilă dacă se raportează la bugetul unui alt minister devenit faimos pentru generozitatea fondurilor alocate. Astfel, faţă de bugetul Ministerului Tineretului şi Sportului, cele cinci instituţii adună doar jumătate din bani. Trei dintre câinii de pază ai statului şi ai politicienilor – ANI, CNSAS şi Avocatul Poporului – pot fi invidioşi chiar şi pe bugetul, nu cu mult mai mic, alocat de Ministerul Justiţiei pentru hrana câinilor din sistemul penitenciar.
Pentru Curtea de Conturi, căreia bugetul îi permite să aibă 1.600 de angajaţi în ţară, nu subfinanţarea este reţeta de împiedicare a controalelor nedorite. Cu o conducere numită politic, la propunerea partidelor, din rândul membrilor importanţi care devin brusc apolitici, instituţia nu este ferită de influenţa celor pe care ar trebui să îi verifice. Controalele Curţii vizează în cele mai multe cazuri primăriile din ţară, ocolind cu consecvenţă ministere importante sau instituţii de genul Secretariatul General al Guvernului şi Cancelaria primului-ministru, unde bugete de zeci de milioane de euro sunt cheltuite în fiecare an doar pentru „cultură, recreere şi religie“, fără ca la contribuabili să ajungă un raport detaliat.
Nici cele aproape 100 de posturi de la Avocatul Poporului nu par puţine, însă organizarea instituţiei, lipsită de specialişti care să poată asigura reprezentarea în instanţe, face ca aceasta să nu atace aproape niciodată în justiţie hotărârile administraţiei publice care afectează cetăţenii, ci să se ocupe mai mult cu primirea în audienţă şi înregistrarea plângerilor românilor cărora le-au fost călcate în picioare drepturile de către stat. De suspiciunile privind influenţa politicienilor, de a căror bunăvoinţă îi depinde mandatul, nu a fost ferit nici Avocatul Poporului.
În cazul Agenţiei Naţionale de Integritate şi al CNSAS, îngreunarea activităţii a funcţionat prin subfinanţare, dar şi prin alte piedici administrative. „Cu 60 de inspectori trebuie să verificăm 300.000 de subiecţi cu declaraţii de avere. Începem verificările de sus în jos, dar nu pot fi verificaţi toţi“, spune Horia Georgescu, secretar general ANI. Chiar dacă alte instituţii de stat nu au avut probleme să achiziţioneze echipamente IT pe sume uriaşe, Agenţia nu are încă un sistem informatic integrat care să permită şi crearea unui portal prin care orice cetăţean să poată căuta într-un singur loc şi compara mai uşor declaraţiile depuse în timp de politicieni. Posibilitatea de a confrunta declaraţiile de venit cu proprietăţile deţinute este îngreunată şi de lipsa unui alt sistem informatic integrat între ANAF şi primării (unde se plătesc impozitele pe proprietăţi), care ar ajuta de altfel şi Finanţele să descopere mai uşor evazioniştii. Lipsa sediului ANI şi obligaţia de a verifica sute de mii de declaraţii de avere într-un apartament trezeşte amintiri din vremuri nu foarte îndepărtate reprezentanţilor CNSAS. Cu 250 de angajaţi, 42 de posturi neocupate fiind recent blocate, Consiliul trebuie să verifice peste 2,5 milioane de dosare de securitate, România preferând prelungirea în timp a activităţii, cu mai puţini angajaţi, modelului german de finalizare rapidă a deconspirării, cu ajutorul unei armate de specialişti trimişi apoi acasă. Acum, CNSAS are un depozit la Popeşti Leordeni, cu instalaţii speciale de ventilaţie, însă subdimensionarea bugetului şi deschiderea cu întârziere a creditelor bugetare creează probleme la plata facturilor uriaşe de electricitate (30.000 de lei pe lună, iarna), potrivit şefului serviciului Buget-Finanţe, Gabriel Vasile. „Avem probleme şi cu plata facturilor la alţi furnizori, în condiţiile în care activitatea noastră presupune un consum mare de hârtie şi consumabile de imprimare“, spune Claudiu Secaşiu, membru al CNSAS.
70 mil. de euro însumează bugetele ANI, CNSAS, Curţii de Conturi, Avocatul Poporului şi DNA, cât trei sferturi din bugetul Ministerului Turismului
Bugete de control
ANI Bugetul Agenţiei Naţionale de Integritate a fost redus, la rectificarea bugetară, cu circa 10%, la 17 milioane de lei. Numărul posturilor finanţate în 2009: 126. Cele 74 de posturi vacante au fost blocate.
CNSAS Bugetulul Consiliului Naţional pentru studierea Arhivelor Securităţii a fost redus, la rectificarea bugetară, cu circa un milion de lei, la 14 milioane de lei, fiind tăiate cheltuieli de personal şi investiţii. La CNSAS au rămas 42 de posturi neocupate din numărul maxim de 300 aprobate iniţial pentru 2009.
CURTEA DE CONTURI A avut un buget aprobat pentru 2009 de circa 200 milioane de lei, cea mai mare parte (peste 180 milioane de lei) fiind alocată cheltuielilor de personal. Curtea are, în toată ţara, 1.595 de angajaţi, numărul maxim aprobat.
AVOCATUL POPORULUI Instituţiei i-a fost aprobat iniţial un buget de 8,4 milioane de lei. Cheltuielile salariale au fost programate la 5,4 milioane de lei, în condiţiile în care sunt finanţate 99 de posturi din numărul maxim aprobat de 100.
DNA Bugetul rectificat al Direcţiei Naţionale Anticorupţie pe 2009 este de 55,2 milioane lei, redus de la 58,5 milioane de lei iniţial şi faţă de bugetul din 2008, de 70 milioane lei.
