Cazul celor două doctorițe de la Spitalul Sfântul Pantelimon din București, acuzate de omor calificat după ce mai mulți pacienți au decedat în Secția de Anestezie și Terapie Intensivă (ATI) în primăvara anului 2024, a stârnit o serie de controverse și reacții publice puternice.
Controverse în cazul de la Spitalul Sfântul Pantelimon
Ancheta de la Spitalul Sfântul Pantelimon, inițiată după denunțul fostei directoare de îngrijiri a spitalului, a condus la arestarea preventivă a celor două medici, Maria Miron și Mirela Păiuș, fiind prima dată când acuzații de această gravitate sunt formulate împotriva cadrelor medicale din România.
În august 2024, la patru luni de la denunțul fostei directoare, procurorii au pus sub acuzare doctorițele Maria Miron și Mirela Păiuș, suspectate de omor calificat în legătură cu decesul unui pacient grav bolnav, Marian Militaru. Conform acuzațiilor, cele două doctorițe ar fi provocat moartea acestuia prin scăderea bruscă a noradrenalinei administrate. Această decizie medicală, conform expertizei legistului, ar fi dus la decesul pacientului, motiv pentru care s-a considerat că există o legătură directă între acțiunea medicilor și decesul persoanei.
Cazul a captat imediat atenția publicului, mai ales după ce doctorițele au fost reținute și plasate în arest preventiv. În ciuda gravității acuzațiilor, judecătorii Curții de Apel București au decis eliberarea celor două medici, fără a dispune alte măsuri preventive, invocând lipsa de dovezi suficiente pentru menținerea măsurii arestului.
Reacții din partea comunității medicale
Acuzațiile de omor calificat formulate împotriva celor două doctorițe de la Spitalul Sfântul Pantelimon au stârnit reacții puternice din partea comunității medicale. Specialiști de renume din domeniul Anesteziei și Terapiei Intensive au contestat vehement ipoteza procurorilor, subliniind că nu poate fi vorba de o crimă premeditată, ci de decizii medicale luate în situații critice.
Potrivit acestora, limitele terapeutice impuse în cazul pacienților aflați în stare terminală sunt decizii de natură medicală, iar folosirea de medicamente precum noradrenalina sau serul fiziologic face parte din protocoalele de tratament în astfel de situații.
Mai mult, divergențele de opinie dintre specialiștii ATI și medicul legist care a întocmit raportul au ridicat semne de întrebare cu privire la validitatea concluziilor trase de procurori. În timp ce legistul susținea că decizia de reducere a noradrenalinei a fost un factor determinant în decesul pacientului, specialiștii ATI au argumentat că astfel de măsuri sunt deseori inevitabile în tratamentele critice și nu pot fi interpretate drept acțiuni intenționate de a provoca moartea unui pacient.
Unul dintre cele mai proeminente gesturi de protest împotriva modului în care au fost tratate cele două doctorițe a venit din partea dr. Gabriel Diaconu, consilier onorific al ministrului Sănătății, care și-a dat demisia la scurt timp după arestarea acestora.
Diaconu a criticat ferm modul în care ancheta a fost gestionată de procurori, dar și cum mass-media a „demonizat” imaginea celor două medici înainte ca investigația să fie finalizată și înainte ca o instanță să pronunțe un verdict final.
Reacții internaționale și solidaritate din partea medicilor din Europa
Cazul celor două doctorițe de la Spitalul Sfântul Pantelimon a atras atenția și la nivel internațional. Un grup de 83 de medici din Franța au luat poziție în favoarea colegelor lor din România, explicând complexitatea deciziilor medicale din terapia intensivă și subliniind că astfel de acuzații grave trebuie tratate cu maximă precauție.
Ei au descris în detaliu provocările întâlnite în această ramură medicală, explicând noțiuni precum „șocul refractar” și „limita terapeutică”, care intervin atunci când medicii nu mai pot salva viața pacienților din cauza gravității afecțiunilor acestora.
Medicii internaționali au avertizat că o înțelegere greșită a acestor decizii medicale poate duce la o criză de încredere în sistemul de sănătate, iar medicii vor deveni reticenți în a mai lua decizii dificile din teama de a fi judecați penal pentru rezultatele inevitabile ale unor cazuri extrem de complicate.
Critici privind modul în care ancheta a fost prezentată în mass-media
Dr. Gabriel Diaconu a fost critic și la adresa presei, sugerând că unele publicații au exagerat și distorsionat cazul de la Spitalul Sfântul Pantelimon, contribuind astfel la crearea unei imagini negative a corpului medical. El a vorbit despre o „frăție a jurnaliștilor”, care ar fi amplificat scandalul printr-o abordare concertată și ar fi creat o presiune publică nejustificată asupra celor două doctorițe și a întregului sistem medical.
Cu toate acestea, el a subliniat că nu poate acuza presa de premeditare, așa cum nici corpul medical nu ar trebui să fie acuzat de premeditarea unor infracțiuni grave, fără dovezi solide.
În acest context, Diaconu a menționat că este nevoie de o înțelegere mai profundă a muncii din spitale, în special în domeniul terapiei intensive, și de mai multă empatie față de medicii care iau decizii dificile.
„Perspectiva mea este că publicul românesc este în întuneric, că este manipulat, că este mai mult sau mai puțin victima unui proces de intenție care este un asalt concentrat asupra sistemului de sănătate. Știut fiind – și acesta e primul contraargument, că Terapia Intensivă este inima bătând a sănătății. Dacă lovești inima, restul sănătății nu poate să funcționeze”, a declarat acesta, potrivit Gândul.