Pasajul subteran pe care Primăria Capitalei vrea să îl realizeze în Piaţa Presei Libere / Bd Kiseleff se va construi în lateralul intersecţiei, va avea două benzi de circulaţie spre fântâna Mioriţa şi o singură trecere pietonală subterană, a declarat Ioan Dedu, directorul Direcţiei de Infrastructură din cadrul municipalităţii, la finalul unei dezabateri publice cu mai multe ONG-uri de mediu.
Dedu a explicat că trecerea pietonală va fi dinspre linia de tramvai 41 către Parcul Herăstrău, cea mai aglomerată zonă pietonală, mai ales în weekend şi va avea două deschideri. Ieşirea care se va face spre Herăstrău va fi în rampă, iar cealaltă va avea facilităţi pentru persoanele cu dizabilităţi.
El speră ca pasajul să fie gata în 2015, în maximum 18 luni de la demararea lucrărilor, după aprobarea de către CGMB a Planului Urbanistic Zonal, corelat cu PUG-ul Bucureştiului.
Din punct de vedere al pietonilor şi bicicliştilor traficul va fi îmbunătăţit, zona de promenadă va rămâne aceeaşi, de asemenea şi calitatea aerului, deoarece va fi un consum redus de noxe prin tranzitarea mai rapidă a zonei, a completat Ioan Dedu.
Directorul din Primărie a arătat că la acest proiect se va lucra ‘încet, pe porţiuni şi nu se va bloca traficul în intersecţia de la Piaţa Presei Libere’.
‘Pasajul va avea o trecere subterană dintre linia de tramvai 41 către Parcul Herăstrău, cea mai aglomerată zonă pietonală. El pleacă pe două benzi în lateral pe şoseaua Bucureşti-Ploieşti spre Fântâna Mioriţa, iese undeva în lateral astfel încât să nu strice perspectiva şoselei Bucureşti-Ploieşti şi va avea două ieşiri, una în bd. Kiseleff, tot lateral, pentru a nu schimba perspectiva şi una către bd Expoziţiei, care se va extinde ulterior peste calea ferată spre Giuleşti. Trecerea pietonală este cea dinspre linia 41 către Herăstrău, iar celelalte se vor face când se deschid lucrările la metroul din zonă’, a adăugat ing. Ioan Dedu.
Reprezentantul municipalităţii a mai spus că proiectul este util Capitalei pentru că foarte mulţi bucureşteni au nevoie să ajungă cât mai aproape de centru dinspre aeroport şi în zona Piaţa Victoriei se găseşte inelul de circulaţie al municipiului Bucureşti – Pasajul Basarab, Titulescu, Iancu de Hunedoara.
‘Ne dorim ca de la inelul principal spre centrul oraşului să restricţionăm cât mai mult traficul şi parcările, astfel încât să creăm acea zonă publică cu străzi pietonale, cu pieţe publice pentru a aduce mai puţine maşini în centru’, a spus Dedu.
Proiectul pasajului subteran Piaţa Presei Libere/Bd Kiseleff a fost criticat marţi de mai multe organizaţii neguvernamentale de mediu, acestea considerându-l ‘prea costisitor’. Reprezentanţii ONG-urilor au spus că nu se păstrează ‘caracterul de promenadă’ în zonă şi au recomandat municipalităţii să ia în calcul alte variante de proiecte pentru îmbunătăţirea traficului care să scoată transportul din oraş, respectiv pasaje sau dublarea liniei de centură.
Proiect criticat de ONG-uri
Proiectul a fost criticat de mai multe organizaţii neguvernamentale de mediu, acestea considerându-l ‘prea costisitor’. Acestea consideră că nu se păstrează ‘caracterul de promenadă’ în zonă şi au recomandat municipalităţii să ia în calcul alte variante de proiecte pentru îmbunătăţirea traficului care să scoată transportul din oraş, respectiv pasaje sau dublarea liniei de centură.
ONG-urile au recomandat abandonarea acestui proiect pentru că ‘zona va deveni desfigurată din cauza noxelor, zgomotului’.
‘Pasajele Pipera şi Basarab nu au descongestionat nimic din trafic. Este un trafic infernal prin centru. Cine vă dă dreptul să promiteţi că veţi face şi veţi planta în continuare arbori. Când? (…) Nu aveţi dreptul să continuaţi genocidul bucureştenilor. Studiile arată că la ora actuală mor de patru ori mai mulţi oameni din cauza calităţii aerului din Bucureşti decât în trafic. Veţi asista la scurtarea vieţii şi intensificarea traficului care trebuie pus în altă parte, nu prin plămânii oamenilor’, a spus Nicolae Dobrogea, de la organizaţia Eco-civica. Preşedintele Asociaţiei Salvaţi Bucureştiul, Nicuşor Dan, a criticat faptul că registrul spaţiilor verzi nu este făcut public.
‘Sunt în dezbaterea publică a proiectului 123 de poziţii scrise împotriva acestui proiect şi PMB îi reprezintă pe aceşti oameni? Acest proiect schimbă destinaţia unui spaţiu verde, iar costul este de 18 milioane euro şi va creşte (…) Am venit să spun şi nu mă aştept ca opinia mea să fie luată în seamă de reprezentanţii administraţiei’, a afirmat Nicuşor Dan, subliniind că lipseşte studiul de trafic pentru proiect, care nu a fost pus în dezbatere publică şi afişat pe site-ul municipalităţii.
Dan Trifu, vicepreşedinte Eco-civica, a criticat ‘apariţia la nesfârşit de pasaje’ şi a recomandat dezvoltarea de noi proiecte de infrastructură, reţea de metrou şi pasaje în afara Capitalei (Domneşti, Tunari).
‘Să facem infrastructura de metrou în această zonă. O centură pe două benzi cu pasajele aferente ar fi eficientă. De ce sa faci pasaje fără să rezolvi problema în oraş. Hai să facem un pasaj la Domneşti, Tunari, să dublăm centura Bucureştiului care deserveşte Capitala. Infrastructura de metrou şi transportul public de suprafaţă trebuie să fie alternativa. Emisiile în acea zonă depăşesc normele europene’, a spus Trifu.
Consilierul general Silviu Văduva (PDL), prezent la dezbaterea publică, a declarat că va transmite părerile către CGMB. ‘Cred că nu e o prioritate investiţia în acest pasaj. Deşi pleacă cu 18 milioane de euro, şi-a dublat costul. Aşa că trebuie să ne aşteptăm la un preţ mare şi ar trebui să se investească în inele’, a spus Văduva.
Directorul Direcţiei de infrastructură a PMB, Ioan Dedu, a explicat că vor fi defrişaţi puţini copaci pentru construirea pasajului.
‘Nu vrem să aducem traficul în centru. Vor fi defrişaţi foarte puţini pomi, acolo mai sunt foarte puţini copaci de calitate. Zona de promenadă va rămâne aceea, pasajul fiind construit undeva lateral şi în politica noastră prioritizăm circulaţia’, a spus Dedu.
El a subliniat că în zona Piaţa Victoriei se află inelul de circulaţie al Bucureştiului şi mulţi cetăţeni au nevoie să ajungă în centru. Dedu a afirmat că PUZ-ul acestui proiect este pus în corelaţie cu PUG.
Proiectul va fi realizat în 18 luni, după ce PUZ-ul va fi aprobat de către CGMB, fiind estimat să se finalizeze în 2015.
Sursa: Agerpres