„Acţiunile de audit financiar şi de conformitate, efectuate de către Curtea de Conturi, au identificat cazuri de nerespectare a reglementărilor legale, constatându-se abateri care au condus fie la nestabilirea, neurmărirea şi neîncasarea unor venituri bugetare, fie la producerea unor prejudicii ori la denaturarea unor date şi informaţii din situaţiile financiare. Cu ocazia verificărilor desfăşurate, urmărind obiectivele de audit stabilite, au fost identificate 21.427 de cazuri de abateri, care au generat venituri suplimentare de 978,1 milioane lei, prejudicii 687,6 milioane lei sau erori financiar-contabile de 43.225 milioane lei”, se arată în raport.
Potrivit documentului, faţă de anul 2016, volumul abaterilor referitoare la venituri nestabilite, neevidenţiate şi, pe cale de consecinţă, neurmărite şi neîncasate a scăzut cu aproximativ 35%, iar la prejudiciile produse bugetelor publice a fost consemnată o scădere cu aproximativ 62,72% faţă de anul precedent.
La polul opus s-au situat abaterile financiar-contabile care, în anul 2017, au cunoscut o creştere de aproximativ 48% faţă de cele constatate în 2016, abaterea predominantă regăsindu-se în evidenţierea şi raportarea patrimoniului public atât de către entităţile din administraţia centrală cât şi de către cele din administraţia locală.
„Abaterile constatate la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale în anul 2017 au semnalat nestabilirea şi neîncasarea unor venituri de 262 milioane lei, generarea unor prejudicii de 431 milioane lei, în scădere cu 52% faţă de anul 2016, precum şi erori de înregistrare în evidenţele contabile, de patrimoniu sau fiscale, neînregistrarea şi neevaluarea unor active, a căror valoare a fost estimată la 7.337 milioane lei. Volumul veniturilor suplimentare constatate în anul 2017 a fost mai mic decât în anul 2016 când nivelul acestora a fost de 374,78 milioane lei. Pe de altă parte, volumul abaterilor financiare a avut un trend crescător, cu 36% mai mare faţă de anul 2016”, se menţionează în raport.
În cadrul obiectivelor Curţii de Conturi s-au situat şi acţiunile de audit al performanţei care s-au finalizat cu rapoarte speciale transmise Parlamentului, membrilor Guvernului şi altor instituţii interesate de concluziile acestor acţiuni. Domeniile abordate au fost diferite, precum mediu, transporturi, cercetare-dezvoltare, asistenţă socială, cultură, tineret şi sport, cât şi activităţi derulate de către entităţile din administraţia publică.
În ceea ce priveşte buna guvernanţă, instituită printr-un control intern managerial eficient, Curtea de Conturi subliniază faptul că există încă multe carenţe în organizarea şi mai ales în implementarea acestuia la nivel instituţional.
Pe partea de monitorizare a modului în care entităţile controlate/auditate implementează măsurile dispuse şi recomandările formulate, în anul 2017 s-au efectuat 4.302 de acţiuni de monitorizare, comparativ cu anul 2016 în care s-au realizat 4.037 de acţiuni de acest gen, impactul măsurilor implementate fiind subliniat de fiecare dată.
Potrivit sursei citate, Autoritatea de Audit, singura autoritate naţională competentă să efectueze audit public extern, în conformitate cu legislaţia comunitară şi naţională, asupra fondurilor nerambursabile puse la dispoziţia României de către Uniunea Europeană şi-a axat verificările, în principal, pe urmărirea regularităţii cheltuielilor declarate Comisiei Europene în anul 2016, precum şi a unor obiective specifice în legătură directă cu procesul de închidere a perioadei de programare 2007-2013.
De asemenea, un obiectiv important a fost acela de a obţine o asigurare rezonabilă că sistemele de management şi control funcţionează eficace în cadrul programelor ce fac obiectul perioadei de programare 2014-2020, precizează CC.
„Concluzia acestor acţiuni este aceea că o serie de nereguli pot şi ar fi putut fi prevenite dacă ar exista o abordare prudenţială mai riguroasă atât din partea beneficiarilor fondurilor europene, cât şi din partea autorităţilor naţionale responsabile. Mesajul pe care Curtea de Conturi îl transmite prin acest Raport este acela că autorităţile publice nu trebuie să piardă din vedere importanţa consolidării managementului financiar în România. Răspunderea pentru realizarea unei bune guvernanţe, corecte şi eficiente orientată spre rezultate de performanţă este şi rămâne în sarcina directă a personalului din instituţiile publice/companiile publice, adică a celor care gestionează fondurile publice şi administrează patrimoniul public. Ei sunt cei trebuie să corecteze erorile constatate aplicând măsurile dispuse de către Curtea de Conturi şi, în egală măsură, să încerce să prevină producerea, în viitor, a erorilor şi abaterilor”, menţionează raportul.
Raportul public anual al Curţii de Conturi oferă o imagine de ansamblu asupra concluziilor ce s-au conturat în acţiunile de control/audit efectuate în anul 2017 asupra conturilor de execuţie întocmite pentru exerciţiul bugetar al anului 2016 şi al modului de administrare a patrimoniului public sau privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale.
Reprezentanţii Curţii de Conturi au efectuat 1.619 acţiuni de audit financiar, 656 de acţiuni de audit de conformitate şi 35 de teme de audit al performanţei din domenii considerate prioritare, efectuate în anul 2017 la un număr de 2.402 entităţi, selectate potrivit standardelor de eşantionare şi al programului anual de activitate.
În cadrul acţiunilor de audit financiar au fost auditate conturile anuale de execuţie a bugetelor publice, respectiv Contul general anual al bugetului de stat, inclusiv Contul general anual al datoriei publice şi al bugetului Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, anexe la acesta, precum şi conturile anuale ale bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetului asigurărilor pentru şomaj.
„Pentru Contul general anual de execuţie al bugetului de stat, Curtea de Conturi a României a emis o opinie cu rezerve, în conformitate cu atribuţiile prevăzute la art.26 din Legea nr.94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, şi potrivit standardelor proprii de audit. Tot opinie cu rezerve a fost exprimată şi pentru Contul general anual al datoriei publice şi Conturile de execuţie ale bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetului asigurărilor pentru şomaj. Pentru bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, Curtea de Conturi a exprimat o opinie contrară, erorile şi abaterile având impact asupra situaţiilor financiare sau modului de administrare a patrimoniului statului”, se menţionează în raport.
Instituţia precizează că rezultatele acţiunilor sunt transmise Parlamentului României, având în vedere că potrivit prevederilor Legii nr.500/2000 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, Parlamentul aprobă aceste conturi de execuţie bugetară după verificarea lor de către Curtea de Conturi.
AGERPRES
