Pe langa bine cunoscutele spargeri de coduri si furturi pe Internet, romanii au preluat si cateva dintre „retetele” de fraudare „clasice”. Acestea sunt diferentiate in functie de tipul cardurilor care permit accesul la cont. Cel mai simplu este furtul de pe cardurile embosate (care au datele de identificare scrise in relief), in cazul in care acestea sunt utilizate in aparate de facturare mecanice (zip-zap). Comerciantul introduce in aparat doua facturi, in acelasi timp. Datele scrise in relief pe card se vor imprima pe ambele hartii. Clientul semneaza factura pe care este inscrisa suma tranzactiei, dupa care pleaca linistit acasa. Va avea o mare surpriza cand pe extrasul de cont primit la sfarsitul lunii va observa o alta tranzactie, care a avut loc in aceeasi unitate comerciala cu prima, in aceeasi zi sau la cateva zile.
Comerciantul a completat factura imprimata, a falsificat semnatura titularului si a transmis factura bancii acceptatoare (care i-a pus la dispozitie aparatul de facturare si ii incarca contul cu suma inscrisa in factura). Banca acceptatoare are obligatia sa verifice existenta unor elemente pentru a onora factura prezentata de comerciant. In cazul in care pe factura apar codul de autorizare a contului, numarul cardului, semnatura, data si suma de bani, iar in urma verificarilor telefonice s-a stabilit ca suma respectiva este disponibila in contul de card, poate vira banii in contul comerciantului.
Hotii nu sunt, de obicei, interesati de cardurile romanesti, nu pentru ca ar fi mai greu de fraudat, ci pentru ca sumele din conturi nu sunt tentante. In Romania, astfel de cazuri au aparut in restaurante si hoteluri, victimele fiind clientii straini. De obicei, chelnerul pleaca cu cardul in alta incapere si il returneaza impreuna cu factura. Nimeni nu stie ce face cu el intre timp. Imprimarea unei a doua facturi se poate face fara probleme. Locurile predilecte in care au loc fraudele cu valori mari (de zeci de mii de dolari) sunt cazinourile. Cu putin timp in urma, uneia dintre bancile romanesti acceptatoare i-au fost refuzate de catre bancile straine emitente, facturi ale unor tranzactii a caror suma totala se ridica la 150.000 de dolari. Toate facturile proveneau de la un cazinou din Constanta, unde se pare ca a fost utilizata metoda celor doua facturi introduse in zip-zap. Cazul de la Constanta nu este o premiera. Aceeasi metoda de furt a fost utilizata si la un cazinou din Timisoara. Cardurile embosate pot fi falsificate usor, in cazul in care se cunosc datele inscrise in relief. Un card nou poate fi fabricat fara probleme de catre „specialistii” din domeniu. Poate fi confectionat un card „alb” (o bucata de plastic pe care sunt inscrise in relief datele de pe cardul original. Acesta poate fi folosit in magazine cu zip-zap, dar numai cu complicitatea comerciantului. Este posibil sa fie confectionate si carduri care sa para originale. Placuta are inscris numele unei banci straine, care poate foarte bine sa nici nu existe, si un design specific, dar datele inscrise in relief sa fie cele de pe cardul fraudat. Acest card poate fi folosit fara probleme in orice magazin cu aparate mecanice.
Nici incasatoarele electronice nu sunt sigure pentru carduri. Cu doar sase dolari se poate cumpara un aparat care copiaza instantaneu informatiile de pe banda magnetica a cardului. Acestea sunt apoi imprimate pe banda magnetica de pe spatele unui card „alb” cu care contul titularului era golit la primul ATM.
Bancile nu stau cu mainile in san. „Toti comerciantii sunt selectati riguros, avem programe soft cu care monitorizam tranzactiile si care ne avertizeaza la fiecare crestere spectaculoasa a incasarilor”, declara Ion Matei, director carduri la BCR.
Reguli de protectie
l fiti atenti la operatiunile efectuate de comerciant cu cardul dvs.;
l nu folositi cartea de plata in magazine suspecte;
l nu-l lasati pe chelner sa plece din incapere cu cardul dvs.
