Implementarea OUG nr. 50, dezvoltarea sistemelor IT sau a paginilor web au fost pe rând considerate de bancheri mai importante decât aderarea la regulile europene privind mobilitatea conturilor curente în lei deținute de persoanele fizice.
Astfel, cele mai multe bănci de pe piața autohtonă, 27 din cele  42 existente, nu au adoptat încă aceste reguli. Instituțiile de credit nu se grăbesc să ofere acest serviciu clienților deoarece nu există niciun act normativ intern care să impună o astfel de obligație și eventuale sancțiuni în cazul nerespectării ei.
Proiectul european, care facilitează mutarea conturilor curente și a instrucțiunilor de plată atașate acestora de la o bancă la alta, este implementat în fiecare țară prin autoreglementarea industriei, la cererea Comisiei Europene. În România, regulile privind mobilitatea conturilor au fost stabilite de Asociația Română a Băncilor, care le-a adoptat cu întârziere (în primavara acestui an), abia după ce a fost criticată de organismele europene.
Bănci fruntașe și codașe
Primele bănci locale care au adoptat regulile privind mobilitatea conturilor au fost ATE Bank și CEC Bank. Cele mai mari bănci din grupul celor care facilitează mutarea conturilor curente ale persoanelor fizice sunt BRD, Alpha Bank, Banca Transilvania, UniCredit Țiriac și Raiffeisen.
De pe listă lipsește cea mai mare bancă din sistem – BCR, însă este prezentă subsidiara sa, Anglo Romanian Bank.Spre deosebire de BCR, Anglo Romanian are o cotă de piață extrem de redusă și nu se axează pe oferirea de servicii clienților persoane fizice. Reprezentanții BCR nu au răspuns la nicio întrebare pe tema mobilității conturilor.
Reprezentanții altor bănci s-au mulțumit să afirme că nu există o ­dată-limită până la care trebuie să ofere populației serviciul de mobilitate a conturilor și că aceasta nu a fost pe lista priorităților în acest an. Băncile care nu oferă încă acest serviciu nu se hazardează nici să dea termene.
Reprezentanții OTP Bank, una din băncile care nu a adoptat regulile privind mobilitatea conturilor, afirmau în aprilie că le vor oferi clienților astfel de facilități până la sfârșitul lunii mai. Acum, oficialii băncii nu mai fac declarații pe această temă.
Alte instituții de credit preferă să afirme că mobilitatea conturilor este pe lista proiectelor de anul viitor. „Citibank România este interesată să adere la regulile privind mobilitatea conturilor și a demarat deja un proces intern în acest sens, demersul reprezentând una dintre prioritățile noastre în 2011“, afirmă reprezentanții acestei bănci. Dacă Citibank a pus proiectul cel puțin declarativ pe o listă de priorități, oficialii RBS afirmă că nu pot face o estimare referitoare la momentul în care banca va începe să le ofere clienților aceast serviciu.
Ce beneficii aduce mobilitatea conturilor
Proiectul îi va scuti pe cei care doresc să-şi schimbe banca la care au contul curent în lei de câteva drumuri şi de completarea mai multor formulare. De hârţogărie se va ocupa banca nouă.
Odată cu contul, se transferă la noua bancă și serviciile de direct debit și plăți programate. Clienţii vor suporta însă costurile mutării contului – comisioane pentru ­transferul banilor, taxe poştale sau plățile pentru alte servicii de comunicaţii.
Băncile autohtone nu oferă serviciile de mobilitate pentru conturile în valută. De altfel, nici toate conturile curente în lei nu sunt mobile: sunt exceptate cele ataşate depozitelor sau pentru care a fost activat serviciul de internet banking.
Citibank România e interesa­tă să adere la regulile privind mobilitatea conturilor (…), demersul reprezentând una din prioritățile noastre pentru 2011.
Reprezentanții Citibank România
27
de bănci din cele 42 de pe piața autohtonă nu le oferă persoanelor fizice serviciile de mobilitate a conturilor curente în lei