Ineficienta. Aceasta este principala problema cu care se confrunta Curtea de Conturi si nu lupta politica pentru schimbarea conducerii. “Daca ar fi sa intrebam firmele de activitatea Curtii de Conturi, nu cred ca va fi una nemultumita de noi. Suntem acum in situatia de a nu putea valorifica acte de control, pentru ca nu mai avem jurisdictie, si nici rapoartele de audit, pentru ca Legea nu a fost armonizata cu prevederile Constitutiei, ca sa putem face audit”, spune Dumitru Alamiie, consilier de conturi la Curte. “Ceea ce inseamna ca, orice am constata noi, nu se mai poate pune in practica, iar firmele sunt foarte fericite”, mai spune Alamiie. In Legea de organizare si functionare a Curtii de Conturi din 1994 se arata ca actiunile de control se finalizeaza in jurisdictia proprie a Curtii de Conturi. In schimb, fara ca legea in sine sa fie modificata, au fost emise doua ordonante de urgenta prin care procurorii si judecatorii din jurisdictia Curtii de Conturi sunt mutati la instantele teritoriale ordinare (judecatorii, tribunale sau curti de apel). Deci, se ridica jurisdictia (se pierde controlul judecarii cauzei). Curtea de Conturi functioneaza “ciopartita”, dupa o lege care o vede intreaga. “Orice instanta care primeste un act de control de la Curtea de Conturi pe o procedura de sesizare, la solicitarea unui avocat, il desfiinteaza pe forma, nici macar nu mai apuca sa se judece fondul problemei”, spune Ovidiu Ispir, consilier la Curtea de Conturi. Cu alte cuvinte, controlorii intocmesc un proces-verbal, in care spun ca s-a inregistrat un prejudiciu. El nu poate fi recuperat pentru ca, in lipsa unor articole care sa arate clar care este procedura daca Curtea nu mai are jurisdictie, instanta respinge judecarea cauzei, iar firma poate refuza ducerea la indeplinire a recomandarilor Curtii. In plus, nimeni nu mai urmareste actele trimise la instante.
Ca sa evite situatia aparuta in cursul anului 2002, cand mandatul unor consilieri a fost intrerupt, si sa garanteze independenta acestora, noua Constitutie contine un articol prin care se stabileste ca mandatul consilierilor de conturi trebuie sa fie dus pana la capat si are o durata de sase ani. Cum numirile s-au facut in 2002, mandatul consilierilor, deci si al celor juridici, care, practic, si-au pierdut obiectul de activitate odata cu pierderea jurisdictiei, vor expira de-abia in 2008. Printre consilierii de conturi cu pregatire juridica se gaseste si actualul presedinte, Dan Drosu saguna, caruia, asa cum am vazut, Constitutia ii garanteaza mandatul.
Ar trebui mentionat ca salariul unui consilier este cel al unui secretar de stat (peste 3.000 RON pe luna), ca el beneficiaza de masina de serviciu si secretara, ceea ce inseamna ca, lunar, cu un consilier se cheltuiesc mai bine de 5.000 RON. Consilierii juridici mai “beneficiaza” si de un spor de magistrat.
Legea prin care se doreste modificarea sistemului de organizare si functionare a CC se afla la Senat din toamna trecuta, desi Comisia Europeana vrea legea adoptata. Voci autorizate au sugerat ca nu este exclus ca Guvernul sa isi asume raspunderea pentru trecerea acestui proiect de lege.
Si Presedintele Curtii de Conturi este nemultumit
“Am facut un protocol cu Parchetul, prin care rapoartele sunt trimise direct acolo. Dar instantele pot sa judece cand si cum vor cazurile. In plus, noi nu avem asigurata reprezentarea.”
Dan Drosu Saguna,
presedintele Curtii de Conturi
Scurta istorie
Curtea de Conturi (CC) functioneaza in baza unei legi emise in 1994, care prevedea ca activitatile de control sa fie finalizate sub jurisdictie proprie, de chiar judecatorii si procurorii Curtii. Acestia capatau dreptul de a judeca in anumite conditii si sub o anumita procedura.
Constitutia din 2003, ridica CC dreptul de a judeca – jurisdictia, fara ca modificarea sa fie operata si in Lege. Nu este modificata procedura de sesizare a instantelor si de judecare a cauzelor provenind de la Curtea de Conturi. Constitutia prevede ca “dosarele” sa fie judecate de instantele obisnuite.
Judecatorii au fost primii care au plecat de la CC, in 2003.
Procurorii financiari, cei care aveau rolul de a sesiza instanta CC de existenta neregulilor constatate in dosarele intocmite de controlori, au fost “rupti” de CC in vara-toamna 2005.
