Dacă ați avut norocul să vă petreceți copilăria lângă bunici, probabil că aveți unele dintre cele mai frumoase amintiri ale acelor vremuri. Bunicii joacă un rol important în fericirea și creșterea în siguranță a copiilor copilului, lucru dovedit acum de date științifice.
Deși părinții cred, adesea, că bunicii care poartă de grijă nepoților prea mult timp îi va fac pe aceștia să fie mai răsfățați, știința susține contrariul, potrivit Scoop.
Potrivit unui studiu realizat la Universitatea Oxford din Regatul Unit, copiii care au relații strânse cu bunicii tind să aibă mai puține probleme, atât din punct de vedere emoțional, cât și când vine vorba de comportamentul lor.
Implicarea bunicilor în viața copiilor poate fi crucială
În plus, copiii au mai puține dificultăți atunci când interacționează și mențin relații bune cu semenii. Finalizat de profesorul Ann Buchanan de la Departamentul de Politică Socială și Intervenție, studiul a chestionat peste 1.500 de copii și a arătat că implicarea intensă a bunicilor în viața nepoților poate fi crucială în dezvoltarea unui copil.
Mai mult, studiul a constatat că, în timp ce bunicile își asumă un rol puternic de îngrijire, bunicii devin mentori ai nepoților lor.
Sporește sentimentul de stabilitate și securitate
Kimberly Agresta, co-fondatorul grupului de psihoterapie Agresta de la Englewood, a observat beneficiile semnificative în a li se permite bunicilor să fie mai implicați în viața copiilor. „Dacă părinții îi implică în mod regulat pe bunici în viața copilului lor, acesta poate dezvolta o apropiere emoțională reală față de bunic și poate începe să-și vadă bunicul ca o sursă de sprijin social puternic”, a declarat ea.
„Așadar, un copil va simți că există și alți adulți, pe lângă părinții lor, care îi iubesc și cărora le pasă de ei în același mod. Acest lucru sporește sentimentul de stabilitate și securitate”, adaugă ea.
Acest sentiment de securitate poate fi imperativ pe măsură ce copilul trece prin mai multe faze ale vieții.
Pot să iubească nepoții în mod necondiționat
Agresta susține că în situații traumatizante cum ar fi divorțul părinților sau hărțuirea de la școală, acele situații au mai puțin impact, deoarece văd că există alte persoane în viața lor de care sunt atașați și de la care au sprijin.”
Acest lucru se datorează în mare parte faptului că bunicii nu își asumă, în general, roluri de părinți – nu aplică pedepse sau nu dau responsabilități pentru care să copiii să fie trași la răspundere.
„Ținând cont că, de obicei, bunicii nu sunt responsabili pentru disciplinarea sau creșterea copilului, pot să-l iubească în mod necondiționat, spre deosebire de un părinte”, a explicat Agresta, împărtășind diferitele roluri pe care le au bunicii.
„Bunicii au o mulțime de cunoștințe și informații și nu numai că pot transmite abilități valoroase din experiența lor, ci pot împărtăși trecutul cu nepoții lor. Pot împărtăși nepoților tot felul de tradiții și povești, ceea ce creează un sentiment de continuitate pentru un copil”, explică ea.