Cei mai profitabili mari retaileri din România sunt cei care nu au deschis magazine în ultima perioadă şi care au o prezenţă mai lungă pe piaţa românească. Cele mai profitabile magzine le are Cora, reţea care a preferat să nu investească nimic în anii „nebuni” de extindere. Cora, Metro şi Selgros se detaşează în topul profitabilităţii din retailul românesc, ce ia în calcul cele mai mari zece reţele de magazine după suprafaţa de vânzare. Ca un exemplu de efi
Cei mai profitabili mari retaileri din România sunt cei care nu au deschis magazine în ultima perioadă şi care au o prezenţă mai lungă pe piaţa românească. Cele mai profitabile magzine le are Cora, reţea care a preferat să nu investească nimic în anii „nebuni” de extindere.
Cora, Metro şi Selgros se detaşează în topul profitabilităţii din retailul românesc, ce ia în calcul cele mai mari zece reţele de magazine după suprafaţa de vânzare. Ca un exemplu de eficienţă, Cora a obţinut, conform rezultatelor financiare aferente anului 2008, o rată a profitabilităţii de aproape 1.860 de lei pe metru pătrat şi vânzări de 37.600 de lei/mp, ocupând, în cele două cazuri, primul loc în cadrul celor mai mari 10 reţele din România.
Deşi a intrat pe piaţa românească încă din 2003, reţeaua Cora, controlată de retailerul franco-belgian Louis Delhaize, numără numai 3 hipermarketuri, cu o suprafaţă totală de 39.000 de metri pătraţi. Operatorul reţelei nu a mai deschis un magazin din 2006, motiv pentru care a obţinut rate ridicate ale profitabilităţii.
Cora va deshide următorul hipermarket, cu o suprafaţă de vânzare de peste 10.000 de metri pătraţi, în primăvara acestui an, în centrul comercial Sun Plaza din Berceni.
Vânzările şi profitul reţelelor de retail pe metru pătrat (2008)
Magazinele cash&carry, printre cele mai profitabile
Următoarele locuri în top sunt ocupate de reţelele de magazine cash&carry Metro şi Selgros, printre primele multinaţionale din retail intrate pe piaţa românească. Companiile au cam terminat cu procesul de extindere, astfel că s-au putut concentra mai mult pe consolidarea afacerilor şi obţinerea unor rezultate mai bune.
Metro, primul retailer străin care a avut curajul să vină în România, în anul 1996, a avut o profitabilitate de 1.465 de lei/mp, valabilă în funcţie de rezultatele financiare din 2006, ultimul an pentru care are depus bilanţ la Ministerul Finanţelor. Şi în cazul vânzărilor pe metru pătrat retailerul ocupă locul al doilea, obţinând 35.800 de lei/mp la nivelul anului 2008.
În ultimii patru ani, compania a deschis un singur magazin în România. Unitatea comercială a fost inaugurată la Deva în noiembrie 2008, în urma unei investiţii de circa 20 de milioane de euro. Suprafaţa reţelei, cu cele 24 de magazine ale sale, însumează acum 168.000 de metri pătraţi.
Şi Selgros, reţea controlată de grupul german Rewe, intrată pe piaţa românească în 2001, a obţinut o cotă ridicată a profitabilităţii, respectiv 845 lei/mp. În schimb, la capitolul vânzări, cu 18.600 de lei/mp, Selgros nu a reuşit să se claseze printre primele 5 reţele.
Retailerul german are în prezent 18 magazine, cu o suprafaţă totală de 178.000 de metri pătraţi, ultima unitate cash&carry fiind deschisă în septembrie 2009. Investiţia în deschiderea magazinului de pe Valea Cascadelor din Bucureşti a fost una record, de 38 de milioane de euro, o mare parte din sumă fiind plătită pentru teren, achiziţionat în timpul exploziei preţurilor în sectorul imobiliar.
Billa şi Carrefour au avut aceleaşi vânzări pe metru pătrat
Deşi, în ultimii ani, compania Billa nu s-a remarcat decât cu cele mai mici creşteri ale vânzărilor din retailul modern, operatorul de supermarketuri al grupului german Rewe a obţinut o rată a profitabilităţii destul de ridicată, cu 787 de lei/mp. Şi rata vânzărilor, de 24.680 de lei/mp, a fost mare.
Aceleaşi vânzări pe metru pătrat au fost obţinute şi de Carrefour România, dar retailerul a obţinut doar o rată de profit de 481 de lei/mp. Compania franceză operează pe piaţa românească atât hipermarketuri cât şi supermarketuri, după cumpărarea lanţului de magazine Artima în octombrie 2007.
Cele 22 de hipermarketuri Carrefour au o suprafaţă totală de 142.000 de metri pătraţi, fără a lua în calcul magazinul din centrul Armonia din Brăila, închis în vara anului trecut, despre care oficialii companiei spun în continuare că ar fi doar o decizie temporară. Reţeaua de supermarketuri a retailerului francez este, în schimb, mult mai redusă, suprafaţa totală a celor 25 de supermarketuri Carrefour Express şi Carrefour Market fiind de 23.000 de metri pătraţi.
Deşi are printre cele mai mici rate ale vânzărilor şi profitabilităţii pe metru pătrat, Kaufland obţinând un profit de 63 de lei/mp şi vânzări de 13.150 de lei/mp, retailerul german are şanse să-şi îmbunătăţească poziţia în cele două clasamente.
Kaufland a fost unul dintre cei mai activi retaileri încă de la intrarea pe piaţa românească în tomana lui 2005, astfel că retailerul cu profil de discount a ajuns în 4 ani de zile la 45 de hipermarketuri, având o suprafaţă totală de vânzare de circa 246.000 de metri pătraţi, de departe cea mai mare de pe piaţa românească.
În condiţiile în care retailerul german s-a extins constant în ultima perioadă, nu este exclus să ajungă în câţiva ani pe primul loc din punct de vedere al vânzărilor. Compania a înregistrat în 2008 o cifră de afaceri de 2,86 de miliarde de lei clasându-se pe locul patru în topul celor mai mari retaileri moderni, după Metro, Carrefour şi Selgros, însă ar putea urca pe podium în 2009, an în care segmentul de discount a mers cel mai bine.
Retailerii angajaţi în expansiune merg pe pierdere
Printre reţelele care au avut pierderi se numără Plus, Auchan şi Real, retaileri care au mizat pe extindere în ultimii ani. Hipermarketurile Auchan au avut pierderi de 377 de lei/mp, magazinele de discount Plus de 980 de lei/mp, iar retailerul Real, parte al grupului german Metro a consemnat pierderi de 1.470 de lei pe metru pătrat, cam cât profitabilitatea magazinelor cash&carry din România ale aceluiaşi grup.
În următoarea perioadă, reprezentanţi ai retailului modern spun că vom asista la o şi mai mare consolidare a pieţei de retail în condiţiile în care jucătorii mici vor rezista din ce în ce mai greu pe piaţă şi vor prefera să vândă. În măsura în care nu vor avea probleme în ţările-mamă, marii retaileri internaţionali îşi vor întări poziţia pe piaţa românească în urma crizei.