Prevederile aberante din Ordonanta nr. 61/2002 privind colectarea veniturilor bugetare au fost corectate de aparatul legislativ prin anumite precizari incluse in Legea nr. 161/2002 pentru prevenirea si combaterea coruptiei. Daca in ordonanta mentionata se stipula necesitatea ca bancile sa raporteze lunar inchiderile si deschiderile de conturi bancare si furnizarea de informatii despre clienti, in noua lege se arata ca exista doar anumite conditii in care bancile pot sa faca aceste lucruri. O alta prevedere din ordonanta stabilea intaietatea Ministerului Finantelor in cadrul operatiunilor de executare silita fata de primul creditor, banca comerciala. In noul text insa, aceste pasaje din ordonanta privind colectarea creantelor bugetare au fost clarificate, stipulandu-se clar ca Fiscul are doar prioritatea pe care i-o ofera inscrierea sa in cartea funciara, pentru ipoteci, sau in arhiva electronica, pentru bunuri imobiliare. Cum insa ambele legi sunt in vigoare, fiecare o ia in consideratie pe cea care ii convine. Chiar daca Ordonanta nr. 61 contravine prevederilor legii bancare si chiar drepturilor inscrise in Constitutie, atat reprezentanti ai ministerului, cat si alte institutii care se considera colectoare de venituri bugetare cer in continuare sa afle date despre anumite conturi bancare. Pus din nou in pericol, secretul bancar este iarasi motiv de targuiala intre banci si autoritatile fiscale. Chiar daca sunt capitole in legea anticoruptie care anuleaza drepturile din ordonanta, exista numeroase institutii care nu tin cont de prevederile din ultima lege si incearca sa obtina informatii sau sa puna in aplicare proceduri de executare silita, fara ca banca creditoare sa-si fi recuperat creanta. Ca sa preintampine aceste incurcaturi generate de prea multe legi pentru un lucru relativ simplu, Asociatia Romana a Bancilor a comunicat tuturor bancilor faptul ca ele trebuie sa aplice Legea nr. 161, si nu ordonanta sau legea care intareste aceasta ordonanta. Se pare ca abrogarea implicita a unor acte normative nu este totdeauna suficienta.
O alta disputa dintre Ministerul Finantelor si banci o constituie regimul fiscal al diferentelor de curs valutar. Pana acum, diferentele de curs erau folosite de bancile comerciale pentru majorarea capitalului social si nu erau impozitate. Desi ne apropiem de sfarsitul lunii mai si expira termenul la care bancile trebuie sa-si majoreze capitalul la minimum 320 miliarde
de lei, ele nu pot utiliza diferentele
de curs pentru aceasta majorare, deoarece nu s-a clarificat inca daca ele pot
fi folosite sau nu. Ministerul Finantelor solicita ca inclusiv pentru anul 2002 aceste diferente de curs valutar sa fie la randul lor impozitate.

Finantele vor recalcularea profiturilor bancare

O alta propunere a Finantelor vizeaza majorarea cotei de impozit pentru dividende la 20%. Radu Gratian Ghetea, presedintele ARB, apreciaza ca aceasta masura va duce in mod sigur la o diminuare a investitiilor straine in Romania. „Orice majorare de impozite si taxe nu poate fi privita cu ochi buni de catre investitori, decat daca acestora li se explica si avantajele pe care le pot avea”, a spus oficialul ARB. In prezent, impozitul pe dividende este de 5%, in cazul persoanelor fizice, si 10% pentru firme.
Cea mai spinoasa problema o constituie insa nivelul provizioanelor. La presiunile Fondului Monetar International, nivelul provizioanelor a crescut din acest an cu 50%. Dupa cum explica Bogdan Baltazar, „acest fapt va conduce la aparitia unor targuieli de-a dreptul penibile. Finantele vor sustine ca au fost supraprovizionate creditele, iar BNR ca nu au fost provizionate suficient.” Provizioanele sunt sume de bani aferente creditelor acordate de banci, rezerve strategice cu ajutorul carora bancile se asigura ca nu vor ramane fara lichiditati, in cazul in care rambursarea unor credite se va face cu intarziere, sau chiar vor fi catalogate la pierderi. Problema este ca aceste provizioane sunt deductibile fiscal, iar Ministerul vrea un profit mai mare si, implicit o cota de impozit mai mare.
Problema aceasta exista si acum pentru perioadele trecute. Ghetea arata ca, in ciuda faptului ca in ultimii doi-trei ani provizionarile au fost facute pe baza rapoartelor BNR, controalele de la Fisc spun deja acelasi lucru: ca exista supraprovizionare si ca ar trebui recalculate profitul si impozitul aferent, fapt ce ar conduce la plata unor dobanzi penalizatoare pentru ultimii ani. Pe de alta parte, Radu Ghetea spune ca, la un calcul general, pana acum bancile au platit impozite in avans de aproximativ 1.000 de miliarde de lei, bani care sunt scosi din circuit, un credit fiscal acordat Finantelor, si care nu pot fi recuperati decat dupa incheierea controlului.

Targuieli financiare Intre banci si fisc

· Reprezentantii Fiscului sustin ca valoarea provizioanelor constituite de banci pentru creditele indoielnice trebuia sa fie mai redusa, astfel ca bancile ar putea fi obligate sa recalculeze situatiile financiare si sa plateasca statului diferente de impozite,
taxe si dobanzi.
· De asemenea, comunitatea bancara solicita ca diferentele de curs valutar
sa poata fi in continuare utilizate pentru majorarea capitalului social al bancilor. Finantele doresc insa ca aceste diferente de curs valutar sa fie supuse impozitarii.
· Discutiile cu reprezentantii Finantelor vor include si modalitatea prin care
institutiile bancare pot ajuta la o mai buna colectare a impozitelor si taxelor datorate bugetului de alti contribuabili.
· Ordonanta nr. 61/2002, care ataca masiv secretul bancar, a fost corectata prin Legea nr. 161 pentru prevenirea si combaterea coruptiei. Cu toate acestea ea este in vigoare,
si o serie intreaga de institutii, chiar si cele subordonate Finantelor, solicita bancilor
informatii despre conturile clientilor sau chiar incep proceduri de executare silita, cu prioritate in fata bancilor creditoare.
· Chiar cu riscul alungarii investitorilor straini din Romania, MF doreste majorarea impozitului pentru dividente la 20%.
· Radu Gratian Ghetea, presedintele ARB, a calculat volumul impozitelor platite de banci in avans Finantelor, iar volumul lor se ridica la 1.000 miliarde de lei.
· Toate aceste probleme vor fi dezbatute intr-o sedinta viitoare intre reprezentantii bancilor si cei ai Finantelor.