Bruxelles-ul a avertizat România pentru neimplementarea directivei privind piaţa unică a serviciilor, care ar impulsiona creşterea economică şi crearea de locuri de muncă. După somaţie, urmează trimiterea în faţa Curţii Europene de Justiţie. Comisia Europeană a lansat recent o cascadă de avertismente prin care atenţionează România că are restanţe la adoptarea legislaţiei comunitare. Notificările vizează o arie largă de domenii, de la piaţa unică a gazelor ş
Bruxelles-ul a avertizat România pentru neimplementarea directivei privind piaţa unică a serviciilor, care ar impulsiona creşterea economică şi crearea de locuri de muncă. După somaţie, urmează trimiterea în faţa Curţii Europene de Justiţie.
Comisia Europeană a lansat recent o cascadă de avertismente prin care atenţionează România că are restanţe la adoptarea legislaţiei comunitare. Notificările vizează o arie largă de domenii, de la piaţa unică a gazelor şi energiei până la calitatea mediului.
Între acestea, o ultimă somaţie pentru neimplementarea directivei privind serviciile, după care România ar urma să dea socoteală în faţa Curţii Europene de Justiţie. Acelaşi avertisment l-au primit alte 11 state membre.
Potrivit reprezentanţilor Comisiei Europene, această directivă urmăreşte îmbunătăţirea funcţionării pieţei unice a serviciilor (principala resursă pentru dezvoltarea economică şi ocuparea forţei de muncă în spaţiul comunitar). Prin implementarea ei, se elimină barierele juridice şi administrative care stau în calea dezvoltării afacerilor şi furnizării de servicii transfrontaliere în interiorul Uniunii. Aria de aplicare a directivei acoperă o varietate de activităţi economice, cum sunt comerţul cu amănuntul, construcţiile, serviciile turistice, care însumează aproximativ 40% din PIB şi din forţa de muncă ocupată din ţările UE. Se estimează că implementarea directivei serviciilor va aduce beneficii economice de 60 până la 140 de miliarde de euro, la nivelul spaţiului comunitar, generând o creştere de până la 1,5% din PIB-ul realizat în ţările Uniunii.
Cum te ajută directiva dacă îţi extinzi afacerea de la Dorohoi în Italia?
„Directiva a fost foarte controversată, iar soluţia la care s-a ajuns conduce la o anumită dificultate privind punerea ei în aplicare. În plus, implementarea acesteia presupune şi un efort financiar consistent din partea statelor membre“, a precizat, pentru Capital, Leonard Orban, fost comisar european, în prezent consilier în cadrul Administraţiei Prezidenţiale. Este vorba de crearea şi operaţionalizarea Punctului de Contact Unic (PCU) electronic, prin care se asigură un acces facil la toate procedurile şi formalităţile necesare demarării unei afaceri, de la distanţă, prin mijloace electronice, indiferent de ţara de origine a furnizorului de servicii. „În ţara noastră, în cursul anului trecut, s-a obţinut finanţarea din fonduri structurale a proiectului PISEG, pentru implementarea PCU electronic. Autoritatea competentă este Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, prin Centrul Naţional «România Digitală». Proiectul se află în curs de realizare, în prezent fiind în desfăşurare procedura de achiziţie publică. Valoarea totală a proiectului se ridică la circa 20 de milioane de lei“, precizează Alice Arşinel, director în cadrul Departamentului pentru Afaceri Europene.
Cum te ajută directiva serviciilor dacă, de pildă, ai o firmă de prestări servicii la Dorohoi şi vrei să deschizi un punct de lucru în Italia? „Între altele, prin desfiinţarea barierelor lingvistice. Atunci când deschizi o afacere în alt stat membru, trebuie traduse o mulţime de documente. De multe ori, cerinţele impuse de autorităţile naţionale sunt exagerate, necesitând sume importante de bani“, explică Leonard Orban. Totodată, directiva stimulează creşterea mobilităţii forţei de muncă. De exemplu, angajatul de la Dorohoi poate fi transferat, fără costuri exagerate, în Italia, unde va fi plătit la nivelul angajaţilor din Peninsulă.
1,5% din PIB realizat în UE este potenţialul maxim de creştere generată de implementarea directivei serviciilor în toate statele membre
Legislaţia europeană încearcă să dărâme barierele juridice şi administrative care apar în calea afacerilor din sfera serviciilor