România este singura ţară din UE care nu acordă credite studenţilor, dar Ministerul Educaţiei promite că situaţia se va rezolva în acest an. Viitoarea Agenţie de Credite ar putea da împrumuturi de până la 4.000 de euro anual.
De câteva luni, ministrul învăţământului, Cristian Adomniţei, anunţă, indiferent de ocazie, că din toamna acestui an va lua fiinţă Agenţia de Credite pentru Studenţi, urmând ca de la 1 octombrie 2009, aceştia să aibă deja acces la împrumuturi. De la stat, nu de la părinţi sau de la bănci, cele două surse principale de finanţare ale tinerilor în momentul de faţă. Potrivit ministrului, „banii ar putea fi daţi nu atât pentru taxa la facultate, cât şi pentru chiria, îmbrăcămintea, hrana şi alte cheltuieli pe care un student care nu are alt suport nu şi le poate permite“. Dacă taxele la facultate pe locurile cu plată variază între 600 şi 1.200 de euro anual, suma necesară pentru acoperirea cheltuielilor enumerate de oficialul Ministerului Educaţiei este de minimum 400 de euro lunar.
„Nu cred că este un termen viabil, ci mai degrabă unul populist“, spune preşedintele Uniunii Studenţilor din România, George Păduraru, prezent la negocierile cu ministerul pe tema legii învăţământului superior, în care este cuprinsă şi iniţiativa lansării agenţiei. „Discuţiile de acolo arată clar că nu există o strategie privind condiţiile de eligibilitate pentru asemenea credite sau sumele maxime disponibile“, adaugă el.
Între 900 de euro în Ungaria şi 6.600 de euro în Suedia
În rândul ţărilor membre ale Uniunii Europene, doar în România nu există o instituţie de credite pentru studenţi. Dacă în Bulgaria o agenţie similară este pe cale de a fi lansată cât de curând, există state care au implementat sisteme de acest tip cu zeci de ani în urmă.
Sumele acordate studenţilor diferă semnificativ de la o ţară la alta. În ţările scandinave, de exemplu, cei interesaţi pot împrumuta sume anuale variind între 3.200 de euro (Danemarca) şi 6.600 de euro (Suedia). În centrul şi Estul europei, însă, lucrurile se schimbă radical. Studenţilor cehi, de exemplu, li se pune la dispoziţie o sumă maximă de 4.680 de euro pentru întreaga perioadă a studiilor. În Polonia, agenţia de credite acordă împrumuturi în cuantum de maximum 1.200 de euro anual, în Estonia, de 1.140 de euro, iar în Ungaria, de doar 900 de euro. Diferite sunt şi metodele de rambursare. Astfel, perioada de returnare a banilor variază, în general, între 15 şi 25 de ani, începând după finalizarea studiilor şi angajarea pe un post bine plătit. Rata lunară reprezintă fie o sumă fixă, fie un procent (de obicei, 8-9%) din veniturile fostului student.
Nu numai România iese în evidenţă în peisajul european. Slovenia, unul dintre statele cu cel mai mare produs intern brut pe cap de locuitor din Europa, a implementat sistemul creditelor pentru studenţi în 1999, dar numărul aplicanţilor a fost atât de scăzut încât schema a fost abandonată trei ani mai târziu.
Creditele, pariu cu miză îndepărtată
Potrivit unui studiu realizat de Banca Mondială pe tema creditelor acordate studenţilor, din punct de vedere fiscal, acestea sunt mult mai eficiente decât bursele, întrucât sunt rambursabile. În plus, pe termen lung, reprezintă o sursă de venituri pentru învăţământul universitar. Totuşi, înfiinţarea unei asemenea instituţii trebuie să reprezinte mult mai mult decât o toană electorală.
Aşa cum afirmă Maureen Woodhall, profesor în finanţarea învăţământului la Institutul de Educaţie al Universităţii din Londra, există o serie de probleme care au dus la dezastre financiare în unele state care nu au ţinut cont de ele. În primul rând, trebuie ţinut cont că un asemenea sistem necesită nu numai venituri iniţiale substanţiale, dar şi infuzii ulterioare regulate de capital, întrucât „este nevoie de mulţi ani pentru ca rambursările să poată genera veniturile necesare autofinanţării sistemului“. În plus, va exista întotdeauna un număr mare de creditori care, fie pe caz de boală, fie de şomaj, nu îşi vor achita aceste împrumuturi.
De asemenea, o privire asupra sistemelor din alte state arată că schemele de creditare cu dobândă zero sau egală cu rata inflaţiei, cele mai populare în vestul Europei, nu sunt viabile în ţările aflate încă în curs de dezvoltare, cum este România.
«Banii ar putea fi daţi pentru orice cheltuieli pe care un student nu şi le permite.»
Cristian Adomniţei, ministrul Educaţiei
15.000 de euro este suma pe care o poate împrumuta un tânăr prin creditul de studii oferit de Unicredi
Ultima speranta, bancile
Până la înfiinţarea Agenţiei de Credite, băncile rămân soluţia cea mai la îndemână pentru tinerii cu nevoi financiare. Întrucât studenţii nu reprezintă un public-ţintă profitabil pentru instituţiile financiare, puţine bănci au lansat pe piaţă oferte pentru ei, iar condiţiile în care poate fi contractat un asemenea credit nu sunt prea avantajoase.
BRD are trei astfel de produse. În 2004, au fost lansate două dintre ele: Student Plus, destinat achitării cheltuielilor pentru studiile postuniversitare, şi Creditul 10, pentru acoperirea costurilor vieţii de student. Prin acesta din urmă, creditorii pot obţine o sumă de maximum 1.000 de euro, rambursabilă într-o perioadă de cinci ani. Cu o valoare cuprinsă între 250 şi 10.000 de euro, Student Plus are o dobândă de 9,5%, iar banca nu percepe comision de acordare. Pentru a accede la un asemenea credit, doritorul trebuie să prezinte o adeverinţă din partea instituţiei de îinvăţământ, prin care să ateste acceptarea în programul de studii post-universitare şi nivelul taxelor de şcolarizare aferente. Anul trecut, banca a mai lansat un credit, destinat, de această dată, studenţilor care pleacă în Statele Unite prin programul Work and Travel. Aceştia pot primi o sumă cuprinsă între 250 şi 3.000 de dolari, rambursabili într-o perioadă maximă de zece luni. Potrivit managerului de comunicare al BRD, Traian Traicu, „pe viitor vom adapta oferta de creditare pentru studenţi, astfel încât să venim şi în sprijinul celor care vor să studieze în străinătate“.
Unicredit oferă un credit de studii pentru tinerii angajaţi de peste 25 de ani, în valoare de minimum 3.000 de euro şi maximum 85% din valoarea proprietăţii ipotecate, dacă suma împrumutată depăşeşte 15.000 de euro. Perioada de creditare este cuprinsă între unul şi zece ani. Dobânda este de 12,95% pentru creditul în lei şi de 10,95% pentru cel în euro, iar comisionul de acordare este de 2% din suma împrumutată.
Banca Transilvania acordă celor care au absolvit deja o instituţie de învăţământ superior şi s-au înscris la un curs postuniversitar sume cuprinse între 1.000 şi 10.000 de euro. Perioada maximă de rambursare este de cinci ani, iar candidatul trebuie să aducă garanţii care să acopere 120% din valoarea creditului. Comisionul de acordare este de 2% din suma împrumutată şi dobânzile practicate sunt de 15% pe an, pentru creditele în lei, şi de 12%, pe an pentru creditele în euro.
Capital – Editia nr. 17, data 30 aprilie 2008
