Judecătorii ÎCCJ sunt bine ancorați în realitate, afirmă Corina Corbu

Corina Corbu a afirmat, după discursul susținut de președintele interimar Ilie Bolojan la bilanțul Înaltei Curți, că la nivelul ÎCCJ sunt recunoscute atât aspectele pozitive, cât și cele care necesită îmbunătățiri.

”Vă asigur, domnule preşedinte, că la Înalta Curte cunoaştem în amănunt situaţia, cunoaştem şi lucrurile care merg bine şi care merg mai puţin bine. Ce pot să vă spun este că judecătorii Înaltei Curţi au făcut şi fac în continuare tot ceea ce este omeneşte posibil. în cuvântul meu, făceam referire la secţia de contencios care a reuşit să se menţină în anumite parametri de calitate deşi s-a confruntat anul trecut cu situaţia, poate cea mai dificilă din ultimii zece ani. Înţelegem lucrurile, înţelegem societatea înţelegem problemele legislativului, executivului, limitele în comunicare.

Ce putem spune însă şi pot să afirm şi numele colegilor mei că fiecare dintre noi încercăm să ne îndeplinim atribuţiile, în fiecare moment, cât mai bine posibil, aspecte care cred eu că au fost reflectate”, a spus aceasta.

Șefa ÎCCJ a menționat că judecătorii conștientizează realitatea și depun eforturi pentru a corecta anumite situații.

”Dar ce aş vrea să sublinez este faptul că judecătorii sunt ancoraţi în societate înţeleg foarte bine ce se întâmplă, nu am fost niciodată rupţi de societate şi nu suntem nici acum. Înţelegem şi care sunt nemulţumirile societăţii, încercăm să remediem anumite lucruri, încercăm să facem anumite lucruri mai bine, unele poate se văd mai mult, altele se văd mai puţin. Poate nu suntem cei mai buni în comunicare, poate că nu întotdeauna reuşim să explicăm anumite lucruri, însă ce pot să afirm este faptul că întotdeauna am urmărit respectarea legii în fiecare cauză pe care am soluţionat”, a adăugat aceasta.

Pe rolul ÎCCJ s-au aflat 20.788 de cauze în 2024

Corina Corbu a declarat în discursul său privind activitatea Înaltei Curți pe 2024, că principalele aspecte care au avut un impact asupra activității ÎCCJ au fost supraîncărcarea, situația personalului și metodele de asigurare a calității actului de justiție.

Aceasta a explicat că, în anul 2024, pe rolul Înaltei Curți s-au aflat 20.788 de cauze, dintre care 6.251 au rămas nesoluționate la sfârșitul anului. Deși volumul de activitate al Înaltei Curți a rămas ridicat și atipic pentru o instanță supremă cu rol preponderent de a judeca în casație, în 2024 s-a consolidat tendința de scădere semnificativă a cauzelor nesoluționate la sfârșitul fiecărui an. Stocul de dosare a fost cu aproape 60% mai mic față de anul 2019 și cu aproximativ 11,5% mai mic față de anul anterior.

Șefa ÎCCJ a menționat că volumul de activitate a continuat să urmeze tendința de scădere observată în ultimii ani.

”Ca urmare, aproape paradoxal, deşi anul 2024 numărul cauzelor nou intrate, 13.729, a continuat tendinţa de creştere manifestată în ultimii ani, volumul general de activitate a continuat tendinţa de scădere şi asta ca rezultat al diminuării semnificative a stocului de dosare. Acesta fiind mai mic cu 28,23% faţă de nivelul anului 2019 şi cu 5,49% faţă de anul precedent. Deşi acest trend descendent este deja consolidat în timp, astfel cum o evidenţiază indicatorii statistici, această scădere de la an la an este prea lentă pentru a da o rezolvare imediată problemei supraîncărcării, care este cronică la nivelul Înaltei Curţi, şi a condus în timp la o dezechilibrare a axei fundamentale de funcţiuni constituţionale, care sunt împărţite între aceea de instanţă judecătorească obişnuită şi aceea de unificator al practicii judiciare şi instanţă de casaţie”, a mai afirmat aceasta.

Corina Corbu a menționat și fluctuația de personal în rândul judecătorilor ÎCCJ.

”În ceea ce priveşte a doua vulnerabilitate cu care se confruntă secţiile şi formaţiunile de judecată ale Înaltei Curţi, respectiv fluctuaţia de personal, aceasta rămâne stringentă, în special în ceea ce priveşte situaţia judecătorilor, în contextul în care, în ultimii şase ani, cele 122 de posturi de judecători nu au fost ocupate integral niciodată. Este relevant faptul că doar în ultimii trei ani fluctuaţia de personal a vizat aproximativ 40% din numărul judecătorilor, aspect ce a afectat inevitabil durata de soluţionare a cauzelor şi coeziunea jurisprudenţei”, a spus aceasta.

Corina Corbu a menționat că, în anul 2024, 11 judecători au părăsit Înalta Curte, ceea ce reprezintă aproximativ 10% din totalul corpului de judecători, iar doar șase judecători au fost promovați, în ciuda eforturilor depuse de Consiliul Superior al Magistraturii.

De asemenea, ea a subliniat importanța duratei de soluționare a cauzelor.

”Spre exemplu, la nivelul Secţiei de contencios administrativ şi fiscal, cea mai încărcată secţie a Instanţei Supreme, durata de soluţionarea recursurilor a cunoscut un trend descrescător pe tot parcursul anului de referinţă, aflându-se la finalul acestuia la un nivel cu 25% mai scăzut faţă din nivelul anului 2022 şi cu aproximativ 10% mai scăzut faţă de începutul anului 2024. Totuşi durata de soluţionare de aproximativ nouă luni rămâne ridicată în raport cu obiectivele judecătorilor secţiei şi aşteptările cetăţenilor, fiind necesare inclusiv măsuri legislative pentru accelerarea acestei tendinţe pozitive”, a spus șefa ÎCCJ.

Ea a adăugat că, în ceea ce privește secția penală, peste 90% din cauzele aflate pe rol au fost soluționate într-un interval de mai puțin de patru luni.

”Pe de altă parte la nivelul secţiei penale, a cărei activitate face probabil cel mai frecvent obiectul scrutinului public, se constată în anul de referinţă că aproximativ 91% din cauzele aflate pe rol au fost soluţionate într-un interval de sub patru luni în timp ce numai 0,67% dintre acestea au depăşit un an de la înregistrare. Durata de soluţionare a cauzelor înregistrează o tendinţă descrescătoare şi la nivelul secţiei civile, în timp ce operativitatea a crescut în anul de referinţă cu aproape 20 de puncte procentuale ceea ce susţine tendinţa generală de reducere a stocului de dosare”, a spus Corina Corbu.