România are la dispoziţie peste 572 de milioane de euro, finanţare din Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) pentru perioada 2014-2020, pentru proiecte care vizează incluziunea socială şi reducerea sărăciei, a declarat marţi, la Bruxelles, comisarul european pentru politică regională Corina Creţu.
Declaraţia a fost făcută în contextul întâlnirii comisarului european cu ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice din România, Dragoş Pîslaru. Cei doi oficiali au discutat pe tema Pachetului naţional antisărăcie, Agendei urban şi a integrării comunităţilor marginalizate. ”Pentru a asigura o implementare eficientă este extrem de important să existe o bună coordonare între FEDR şi Fondul social european. Ministerele de resort şi autorităţile de management trebuie să-şi accelereze eforturile pentru a demara cât mai curând intervenţiile planificate”, a mai spus Creţu, citată de Agerpres. Totodată, Corina Creţu a subliniat faptul că Pachetul naţional anti-sărăcie poate atrage fonduri din mai multe Programe Operaţionale, în special din Programul Operaţional Regional şi Programul Operaţional 'Capital Uman', pentru a găsi soluţii la provocări precum părăsirea timpurie a şcolii, sărăcia, excluziunea socială, cât şi pentru probleme din domeniul sănătăţii şi al locuinţelor.
”Evaluarea nevoilor este o condiţie prealabilă pentru prioritizarea investiţiilor noastre. În această privinţă România a făcut progrese în identificarea domeniilor ce vor fi vizate de iniţiativele curente de dezinstituţionalizare a persoanelor cu dizabilităţi. Ne aşteptăm ca aceste eforturi să fie extinse şi la domeniul protecţiei copilului”, a mai declarat înaltul oficial european.
Rata persoanelor expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială în România este de aproape 40%, conform Eurostat. Cele mai afectate sunt categoriile vulnerabile, jumătate dintre copiii din România fiind expuşi riscului de sărăcie, potrivit aceleiaşi surse. În cadrul perioadei de programare 2014-2020 se urmăreşte ca 75.000 de copii, 10.000 de persoane cu dizabilităţi şi 62.000 de persoane vârstnice să beneficieze de condiţii de viaţă mai bune, prin reabilitarea infrastructurii de servicii sociale.