Capital: Incepand cu 2003, marii reasiguratori internationali si-au redus capacitatea de acceptare. Caror cauze se datoreaza acest fapt?
Cornel Toma: Reducerea relativa a capacitatii pietei de reasigurare s-a resimtit imediat dupa 11 septembrie 2001. Ce s-a intamplat de fapt? In primul rand, au disparut de pe piata o serie de reasiguratori de calibru. Cazul cel mai socant este cel al grupului german Gerling Konzern Globale, care se afla intre primii sase-sapte reasiguratori din lume si care, brusc, la sfarsitul anului trecut, a intrat aproape in faliment.
Un alt fenomen vizeaza societatile de asigurare cedente. Dupa masivele pierderi financiare din 2001 suferite de piata internationala a reasigurarilor, acestea au devenit mult mai prudente in a se proteja la anumiti reasiguratori. Cedentele isi aleg, partenerii, mai mult decat pana acum, pe baza rating-urilor acordate de marile agentii internationale (Standard &Poors, AM Best, Moodys) si care arata capacitatea reasiguratorilor de a face fata platii daunelor.
Capital: Problemele cu care se confrunta reasiguratorii au stat la baza cresterii cotatiilor de prima?
Cornel Toma: Da, pentru ca in conditiile in care investitiile, jocul bursier nu au mai adus profit, singura posibilitate pentru reasiguratori de a-l obtine de undeva a ramas activitatea de subscriere tehnica, respectiv de acceptare a riscurilor in reasigurare in conditii de profitabilitate. Din acest motiv au devenit si mai prudenti.
Capital: Piata romaneasca a asigurarilor a fost afectata de conjunctura internationala?
Cornel Toma: In mod firesc, si piata romaneasca a fost afectata de cresterea costurilor de reasigurare. La aceasta se adauga si dificultatile companiilor locale de a gasi reasiguratori care sa preia riscuri catastrofice din piata romaneasca, deoarece se considera ca pentru astfel de riscuri nu sunt practicate tarife de prima adecvate. La contractele neproportionale, cresterea cotatiilor de prime a fost de circa 25-50%. La cele proportionale, costurile au crescut ca urmare a reducerii comisioanelor acordate de reasiguratori companiilor cedente. Se inregistreaza dificultati la plasarea unor riscuri facultative, ce prezinta de obicei sume asigurate mari. Pe de alta parte, o data cu reducerea numarului de reasiguratori la nivel international s-au diminuat si optiunile posibile pentru companiile romanesti. Acum nu te mai poti duce, de pilda, de la Munich Re la Swiss Re sau la General Cologne Re daca nu-ti convin conditiile, pentru ca cei ramasi pe piata au adoptat standarde de subscriere similara.
Capital: Ce implicatii au aceste schimbari asupra activitatii companiilor de asigurari cedente?
Cornel Toma: In primul rand, este vorba de cotatiile de prima si de fransizele aplicabile asigurarilor directe. Exista o presiune din partea reasiguratorilor internationali, in mare parte justificata, de a majora tarifele de prime la toate categoriile de riscuri si de aplicare a fransizelor (partea de risc ce ramane in sarcina asiguratului). Apoi, cedentele trebuie sa-si estimeze acum mai corect expunerea la risc, separat pe riscuri catastrofice si riscuri generale, pentru ca reasiguratorii nu mai acopera nelimitat si neconditionat riscurile.
Capital: E dificil pentru o companie sa-si calculeze propria expunere la cutremur?
Cornel Toma: E dificil, pentru ca trebuie sa cunosti care este gradul de expunere seismica in fiecare localitate si judet din cadrul tarii unde societatea de asigurare isi asuma raspunderi. Daca in judetul Constanta, de exemplu, se emit polite si pentru asigurati din Prahova sau Vrancea, tot calculul este dat peste cap, pentru ca riscul de cutremur este diferit la nivelul zonelor tarii.
Capital: Cresterea costurilor reasigurarii va influenta in aceeasi masura intreg portofoliul unei companii sau unele clase de asigurari vor fi mai afectate decat altele?
Cornel Toma: Efectele se constata asupra tuturor claselor de riscuri, indiferent daca au avut sau nu legatura cu evenimentele din 11 septembrie 2001. Nu ne-am fi gandit, de pilda, ca atacurile teroriste de acum doi ani ar putea influenta costul unei reasigurari agricole, dar iata ca acest lucru se intampla. Putem vorbi insa de faptul ca asigurarile de cladiri si bunuri au fost cele mai afectate, apoi riscurile aviatice si cele de raspunderi, iar ca riscuri acoperite cele catastrofice: atat cele produse de actiunea umana, cat si cele naturale. Cutremurul si inundatiile sunt de altfel preocuparile principale ale reasiguratorilor in zona Europei, in sensul ca ei vor ca aceste riscuri sa fie foarte bine cuantificate si corect tarifate.
Capital: De ce aceasta grija speciala pentru riscurile catastrofice?
Cornel Toma: Pentru ca studiile (facute in principal de Munich Re si Swiss Re) arata ca an de an frecventa catastrofelor naturale creste. De fapt, nu doar frecventa, ci si intensitatea lor creste. Sunt bine cunoscute efectele globale ciclice ale fenomenului El Nino. Evident, inundatiile din august 2002, care au afectat centrul Europei si au dus la pierderi economice de circa 12-15 miliarde euro, au sporit nervozitatea reasiguratorilor.
Capital: Daca legea asigurarilor obligatorii a locuintelor va aparea anul acesta, Guvernul ar putea avea probleme in a plasa in reasigurare anul viitor o protectie catastrofica de cateva miliarde de dolari?
Cornel Toma: Cu siguranta. Eu nu sunt convins ca pe piata internationala se vor gasi destui reasiguratori care sa acopere in intregime riscul, pentru ca, dupa cum am mai spus, tendinta generala este aceea de limitare a participarilor, iar aceasta tendinta se va manifesta cu siguranta si anul viitor. In momentul de fata se pare ca societati puternice, precum Swiss Re, Munich Re, Partner Re si altele, nu doresc sa accepte mai mult de 20-30 milioane de euro pe un program catastrofic romanesc. Intrebarea este de cate astfel de companii ar fi nevoie si daca exista pe piata numarul necesar? Desigur, se poate lua in considerare si noua piata de reasigurare aparuta in Bermuda, dar aceasta este mai curand oportunista si nu pe termen lung. Dincolo de asta, se pune problema pretului care trebuie platit. Pretul unei protectii catastrofice de, sa zicem 100 milioane de euro, consta intr-o prima de reasigurare de circa 2,5 milioane euro. Incercati sa multiplicati aceste cifre la necesarul de protectie existent la nivel national si veti vedea ca este vorba de costuri imense.
Carte de vizita
Cornel M. Toma, nascut in 1952 in Bucuresti
Studii:
Absolvent al Academiei de Studii Economice din Bucuresti, Facultatea Finante-Credit, in anul 1976
Activitate profesionala
· 1978 1990 departamentul operatiuni cu strainatatea din ADAS
· 1991 – 1994 sef serviciu la departamentul reasigurari din ASTRA
· din 1995 director departament/divizie reasigurari ASIT SA/Allianz-tiriac SA
· participari la numeroase seminarii si conferinte internationale in tara si strainatate pe teme de asigurari/reasigurari.
