“În online, oricine poate face ce vrea în România pentru că este greu de demonstrat, iar acest lucru ridică o mare probleme pentru companii. Este vorba de confidenţialitatea datelor din companii, în condiţiile în care se pot copia date care pot afecta clienţii şi partenerii de afaceri ai companiei. Astfel, se pot afla date confidenţiale despre clienţi”, a precizat Cojocaru.

Acesta consideră că pentru a evita astfel de situaţii este foarte importantă munca de educaţie în interiorul companiei. “În lipsa unor alte reglementări legale şi fără o educaţie în interior, companiile vor avea de înfruntat riscuri mari”, a subliniat Cojocaru.

În ceea ce priveşte recrutarea angajaţilor în funcţie de informaţiile postate pe reţelele de socializare, participanţii la dezbatere consideră că acest lucru depinde strict de angajator.

Facebook, un instrument tot mai folosit de angajatori

“Dacă o persoană este recunoscută profesional în piaţă, chiar dacă profilul public nu este tocmai cel dorit, angajatorul poate decide ce contează mai mult. De asemenea, o companie poate găsi soluţii să pună pe linie moartă un angajat, dacă consideră că informaţiile postate de acesta pe social media a creat o problemă de imagine pentru companie, chiar dacă la ora actuală nu există reglementări legale în acest domeniu”, a spus Mădălina Uceanu, reprezentantul HR al companiei CareerAdviser.

Potrivit acesteia, în Marea Britanie, 41% din companii folosesc informaţiile de pe reţelele de socializare pentru angajare. Deşi legea privind protecţia datelor personale interzice să utilizezi aceste date în anumite scopuri, reprezentanţii prezenţi la dezbatere consideră că o companie poate lua orice date personale despre angajaţi din reţelele de socializare, atâta timp cât nu sunt folosite oficial.
Totodată, Ana-Maria Baciu, partener – coordonator al practicii de proprietate intelectuală, consideră că există situaţii în care informaţiile din social media au aceeaşi valoare ca şi acelea din presa scrisa şi poţi fi tras la răspundere pentru ceea ce scrii în online. “Teoretic, poţi fi tras la răspundere pentru ceea ce scrii în online, pentru comentariile defăimătoare de pe bloguri, dar durata rezolvării unui proceduri în instanţa este de 2-3 ani, perioadă în care acea persoană mai scrie împotriva ta sau a companiei numeroase astfel de comentarii. Blogurile nu au fost reglementate prin lege, iar atunci când ele se transformă în canal de ştiri consider că ar trebui să se aplice legislaţia privind jurnalismul, respectiv să îţi publice dreptul la replică. Cred că că este o chestie de mare curaj să te judeci în instanţa cu un blogger care îţi refuză dreptul la replică”, a precizat Ana-Maria Baciu. Participanţii la dezbatere consideră că în România nu ar trebui să existe pe Internet alte reguli decât cele care sunt deja, doar că ar trebui să existe nişte limite.

Au fost date două exemple în care instanţa a oferit o despăgubire de 40.000 de euro pentru publicarea pe Internet a unei informaţii defăimătoare la adresa altei persoane, dar şi cazul publicării unor informaţii extrem de personale, când o primărie din Bucureşti a postat despre o persoană că este bolnavă de HIV-SIDA şi a fost nevoită să plătească o daună de 10.000 de euro. Cu toate acestea, concluzia participanţilor în privinţa acestui aspect a fost că instanţa merge foarte greu în România, chiar dacă în final poţi avea câştig de cauză.

Potrivit Roxanei Ionescu, director Coordonatorul practicilor din dreptul mediului şi protecţiei datelor, asumarea unei răspunderi personale pentru ceea ce publici pe online este o chestie de educaţie, iar regula bunului simţ trebuie să aibă prioritate în faţa procedurilor juridice.

“În momentul în care se scrie ceva despre o companie, despre un brand, consider că în primul rând poţi lua legătura cu acea persoană ca să poţi vedea ce l-a determinat să scrie atât de rău de brandul respectiv şi dacă informaţia este îndreptăţită. De asemenea, dacă tu îţi corectezi greşeala şi recunoşti că o faci în urma semnalelor date de bloggerul respectiv vei avea numai de câştigat. Consider că regula bunul simţ are prioritate în faţa procedurilor juridice”, a spus Roxana Ionescu.

Prima conferinţă locală axată pe analizarea potenţialelor riscuri pe care companiile le pot întâmpina ca urmare a utilizării tot mai intense a reţelelor sociale, desfăşurată, marţi, la Bucureşti, a reunit specialişti în legislaţie, resurse umane, comunicare corporativă şi social media, care au analizat implicaţiile legale ale companiilor generate de comunicarea în reţele sociale şi au oferit sfaturi privind modalităţile de apărare în lumea virtuală. De asemenea, au fost abordate teme precum managementul companiei în social media, monitorizarea angajaţilor în reţelele sociale, protejarea brandului în lumea virtuala sau aplicarea drepturilor persoanelor stabilite de legislaţia privind protecţia datelor în mediul online.
SURSA: Agerpres