Pandemia de coronavirus a venit ca o lovitură puternică pentru toate țările lumii, guvernele neștiind ce să mai facă pentru a putea opri acest virus. Majoritatea țărilor se confruntă deja cu cel de-al doilea val de coronavirus, care pare mai agresiv decât primul, dacă ne uităm la numărul mare de cazuri de infectare. În acest context, o țară din Europa ar putea fi nevoită să aleagă cine va fi tratat și cine nu, având în vedere numărul mare de cazuri înregistrat.
Peste 6.592 infectări și 10 decese numai vineri, cu un raport de 494,9 de cazuri la 100.000 de locuitori. De două ori mai mare decât în Italia și în Austria, de cinci ori mai mare decât în Germania. Elveția este pe cale să fie copleșită de vârful pandemiei și începe să ia măsuri.
Documentul întocmit de Academia Elvețiană de Științe Medicale și de Societatea Elvețiană de Medicină Intensivă este în vigoare din 20 martie, deși nu a fost încă adoptat oficial. Titlul este precis: „Triajul tratamentelor de terapie intensivă în caz de lipsă de resurse”. La întrebarea care se pune în toate spitalele din întreaga lume, Elveția pune negru pe alb un răspuns: „La nivelul B, în caz de indisponibilitate a paturilor la terapie intensivă nu ar trebui făcută nicio resuscitare cardiopulmonară”.
La pagina 5 a documentului sunt indicate tipurile de pacienți destinați să nu fie internați în secția de terapie intensivă: „Vârsta de peste 85 de ani. Vârsta de peste 75 de ani însoțită de cel puțin unul dintre următoarele criterii: ciroză hepatică, insuficiență renală cronică în stadiul III, insuficiență cardiacă de clasa NYHA mai mare de 1 și supraviețuire estimată la mai puțin de 24 de luni”.
Resursele sunt limitate
La nivelul A, paturi disponibile la terapie intensivă, dar resurse limitate, criteriile pentru a nu fi admiși la reanimare sunt mai grave. Printre altele: „Stop cardiac recurent, boală oncologică cu o speranță de viață mai mică de 12 luni, demență severă, insuficiență cardiacă clasa IV / NYHA, boală degenerativă în stadiul final”, arată publicația italiană La Stampa.
Dacă vor fi sau nu tratați, va fi decizia medicilor sau mai degrabă în funcție de numărul de paturi din spitale. Lunea trecută, potrivit celor mai recente date disponibile, în Elveția erau 22.301 de paturi, dintre care 6.353 încă gratuite. Cu 586 de pacienți internați pentru COVID-19, dintre care 97 la Terapie Intensivă și 29 intubați.
Dar evoluția virusului este rapidă. Deciziile pe care medicii elvețieni le-ar putea lua în scurt timp, sunt aceleași cu care s-au confruntat medicii din Bergamo în martie, copleșiți de primul val al pandemiei. Treisprezece dintre ei au trimis o scrisoare către „New England Journal of Medicine”, care a făcut înconjurul lumii: „Pacienții mai în vârstă nu sunt resuscitați și mor în singurătate fără confortul îngrijirilor paliative adecvate”.
Deciziile au stârnit stupoare
În Elveția, aceeași problemă devine un criteriu medical. Cu o premisă scrisă chiar de academicieni și medicii de la resuscitare: „Deciziile trebuie luate în vederea limitării cât mai mult posibil a numărului de bolnavi grav și de decese”. Totuși, chiar și în Elveția pragmatică, acest lucru a stârnit stupoare, recunoaște Franco Denti, președintele Ordinului Medicilor din Cantonul Ticino: „Când a apărut această directivă, am sărit de pe scaun. Să decizi pe cine să resuscitezi și pe cine nu este greu, foarte greu pentru orice medic. Dar acest document, care este public, este o garanție pentru medicii și pacienții înșiși, care nu vor să fie supuși unui tratament suplimentar”.
În comunicatul de prezentare a protocolului, academicienii vorbesc despre necesitatea „de a lua decizii de raționalizare”. Un termen militar care duce cu gândul la medicina de război. Este inevitabilă, în opinia președintelui medicilor din Ticino: „Fiecare decizie revine comitetelor de etică din spitale. Nu am informații că s-a întâmplat deja, dar suntem foarte îngrijorați”.