Citi functionari publici exista acum i Rominia, nimeni nu stie cu precizie. Secretarul general al Agentiei Nationale a Functionarilor Publici (ANFP), Paul Mitroi, estimeaza ca totalul s-ar ridica la 450.000-500.000. La nivelul Directiei generale a functiilor si functionarilor publici, cifrele avansate sunt mai mici cu o suta de mii. Nu am icercat sa aflam care este situatia detinuta de sefii de servicii pentru ca inventarierea este i plina desfasurare. Cert este ca reprezentantii statului nu stiu citi oameni sunt platiti din banul public si, cu atit mai putin, pentru ce. Conducerea ANFP declara ca este multumita, fie si numai pentru ca lucrurile icep sa se limpezeasca. Discutarea legii functionarului public a durat mai bine de sapte ani. „in Polonia, unde nu s-a avut i vedere o pozitie clara, legea a fost luata de la iceput de sapte ori. Noi nu vrem sa repetam experienta lor – declara dir. gen. Toader Tanase – si de aceea ne-am concentrat efectiv asupra numirii functionarilor publici.” Adica institutiile au iaintat lista cu functii, iar Agentia si-a dat avizul.
in acest moment, i Rominia nu exista nici macar o situatie centralizata a institutiilor publice. Dupa estimarile interlocutorului nostru, cifra de functionari avansata ar corespunde la aproximativ 3.200 sau 3.500 de institutii bugetate de stat. in aceste conditii nu trebuie sa ne mire de ce nu ajung niciodata banii.
Culmea este ca tot un functionar public a reusit sa ne explice foarte clar urmarile acestui haos itretinut un deceniu itreg i ograda statului: „Una dintre cauzele pentru care Rominia este impotmolita i marasmul economic, politic si social actual este lipsa reformei i administratia publica. Tot ce se vede azi sunt, de fapt, forme ale administratiei preluate dinainte de 1989, umplute cu un continut care vrem sa fie modern, specific anului 2000. Aceasta umplutura care iseamna cadru legislativ, corp de functionari, relatii itre autoritati si cetateni etc. nu s-a facut itr-un mod elaborat sau care sa satisfaca interesul populatiei.”. Afirmatiile secretarului Primariei Vrancea trebuie apreciate la justa valoare, dl Romeo Postelnicu fiind totodata si presedintele Asociatiei secretarilor de judete.
Toti reprezentantii functionarilor publici se vaita i schimb ca sunt supusi rigorilor unei legi salariale care se face vinovata de toate necazurile existente i administratia publica, fie ea centrala sau locala. Oricine poate vedea, fara sa fie expert i organizarea muncii sau resurse umane, ca o multime de functionari publici s-au „batut de musca” toata vara.
Ca sa nu vorbim de continutul si calitatea muncii lor, a serviciilor platite din bani publici de catre si pentru cetateni. Faptul ca timp de zece ani nu a fost conceput un sistem coerent de evaluare a posturilor din institutiile publice este o dovada i plus a managementului dezastruos realizat de stat. Guvernul s-a grabit sa dea hotariri pentru desfasurarea examenelor de atestare a functionarilor care ocupa functii publice de conducere, iainte de a sti cite institutii publice sunt, cit de eficienta este fiecare structura organizationala sau care sunt exact cerintele posturilor. Culmea ironiei, atestarile se fac dupa un act normativ recent (HG 452/2000), i timp ce examenele la concursurile pentru ocuparea posturilor vacante se sustin dupa reglementarile vechi. Tot dupa legea veche se fac si evaluarile functionarilor publici, majoritatea fiind expresia unui „formalism” jenant pentru pretentiile reprezentantilor statului de a intra i rindul tarilor membre ale Uniunii Europene. Sunt nenumarate institutii (de nivel ialt) unde criteriile de evaluare sunt identice pentru portar, centralista, secretara sau expert gradul I.
Jos sefii fara studii !
Discutiile se iscriu itr-un cerc vicios. Prin adoptarea legii privind statutul functionarilor publici. se trage nadejde ca el se va sparge. i sfirsit. Potrivit noilor reglementari, prin avizul dat de ANFP se va uniformiza structurarea institutiilor care, pina acum, s-au ifiintat dupa criterii extrem de diverse. Practic, fiecare isi are istoria ei, motiv pentru care functiile sunt diverse, legile de salarizare diferite, tipurile de functionari amestecate, nivelul studiilor nedefinite pentru acelasi tip de activitate si asa mai departe. Avizarea a scos la lumina o multime de neconcordante. Inclusiv existenta unui numar apreciabil de functionari fara calificare. „Sunt foarte multe administratii locale unde sefii de birouri sau de servicii au studii medii – confirma dl Tanase.
in corpul functionarilor publici nu exista asa ceva. Rominia icearca sa se sincronizeze, si noi nu am dat aviz. Ministerul Muncii si-a restructurat organigrama tocmai din acest motiv.” Probleme sunt
extrem de multe si este imposibila rezolvarea tuturor, chiar daca prin lege s-a tras linia care demarcheaza vechiul sistem de ceea ce trebuie sa fie, de acum icolo, „corpul functionarului public.” Exista, spre exemplu, foarte multe primarii i tara unde posturile de secretari sunt ocupate de persoane cu studii medii. Ca sa nu mai vorbim despre obligativitatea studiilor juridice pentru ocuparea acestor functii.
Deocamdata, la Agentie au ajuns aproximativ 70% din organigramele institutiilor publice existente i Rominia. Ceea ce iseamna ca tot i acelasi procentaj trebuie sa fi fost atestate pe post si persoanele care ocupa functii publice de conducere. Directorul Toader Tanase apreciaza ca restantierii provin din rindul consiliilor judetene care si-au schimbat culoarea politica. „Nu si-au numit functionari publici pentru ca vor sa-si puna oamenii si noi simtim chestia asta.”
Secretarul de Vrancea confirma: „Actuala administratie publica e prea mult politizata.” Primarul de Baia Mare, Cristian Anghel, si-a propus sa schimbe lucrurile la nivelul itregii tari. Ca presedinte al Federatiilor municipiilor din Rominia, considera icurajator faptul ca i cadrul acestei structuri, care cuprinde toti primarii de municipii, nu se face politica. „Pe mine ma intereseaza doar cum lucreaza oamenii.” Domnia sa chiar a propus colegilor „de breasla” realizarea, i cadrul programului Phare destinat resurselor umane din administratia publica locala, a unei fise de post cadru pentru anumite functii, care sa poata fi folosita de orice primarie din tara, prin adaptare la nevoile concrete.
Idei pentru imbunatatirea managementului resurselor umane din administratia publica locala sunt multe. Dl Anghel se gindeste la achizitionarea unui sistem computerizat. „Speram sa pornim un proiect-pilot la nivelul Federatiei. Colaboram foarte bine cu ANFP si dorim sa punem i practica planul cu ajutorul Centrului de comunicare si relatii publice de pe linga Agentie, daca vom reusi sa atragem fonduri pentru finantare.” Desigur, un program de gestionare a resurselor umane nu poate fi impus. Totul depinde de capacitatea fiecarui primar de a-si face ordine i ograda.
Cariera mare dupa remuneratie mica
Vrind nevrind, alesii cetatenilor vor trebui sa iceapa sa se ocupe si de probleme lumesti. incercarile de atragere si mentinere i primarii a tinerilor specialisti s-au soldat pina acum cu esecuri. Pentru foarte multi absolventi cu studii superioare, icheierea unui contract de munca reprezinta doar o rampa de lansare i posturi mult mai bune la diverse societati comerciale.
Salariile foarte mici, dar si lipsa unei perspective, a unui plan de dezvoltare profesionala, constituie justificari suficiente pentru abandonarea carierei de functionar. Secretarul general Paul Mitroi pretinde ca ANFP s-a zbatut suficient pentru promovarea legii salarizarii i regim de urgenta, dar ordonanta, din motive care-i scapa, a fost respinsa i ultima sedinta de guvern. Functionarii publici ica mai spera o imbunatatire a statutului material, altfel decit pe cai ocolitoare.
De la interlocutorii nostri am aflat ca, pentru tinerii absolventi, exista destul de multe posturi libere i administratia publica locala. Vacante mai sunt si citeva posturi de conducere prin ministere. Daca legile adoptate pina acum i acest domeniu nu vor fi uitate i bibliorafturi si se va schimba nivelul de salarizare, cariera i administratia publica ar putea capata i curind importanta de care se bucura i strainatate. in Franta au cazut, spre exemplu doi ministri care au icercat sa restructureze sistemul. trn