Drepturile acționarilor minoritari pălesc întotdeauna în fața deciziilor conducerii și ale majoritarilor. Mai ales în cazul în care societatea în discuție nu este listată pe o piață reglementată.
Drama acționarului minoritar la companiile conduse autoritar de către majoritari este un lucru existent pe toate piețele din lume. Desigur, vorbim de acționarii capitivi, cei care însumează doar câteva procente din capitalul social al unei societăți la care majoritarul deține cel puțin 75% din acțiuni, iar compania nu este (sau nu mai este) listată pe o piață reglementată de capital.
Aproape întotdeauna, sfatul unui broker întrebat de către un investitor minoritar dacă este bine sau nu să vândă acțiunile deținute în cadrul unei oferte publice de preluare este afirmativ. Sigur, contează mult și prețul din ofertă, dar este oricum preferabil să vinzi acțiunile decât să rămâi blocat cu investiția într-o companie care se delistează de la bursă.
Cel mai bun exemplu în acest caz este Asirom și acționarii care au rămas după achiziționarea companiei de către Vienna Insurance Group (VIG). La momentul respectiv, în 2007, VIG oferea 0,7535 lei pe acțiune, preț echivalent cu cel încasat de Ioan Niculae de la austrieci. Chiar și așa, o parte a acționarilor a refuzat să vândă. Ulterior, cotația a scăzut până la 0,15 lei, parte din cauza crizei bursiere din 2008, dar și efectuării unei majorări de capital social.
Nu tot ceea ce este imoral este și ilegal
Supărarea acționarilor reuniți acum în Grupul Acționarilor Asirom Puternici Împreună (GAAPI) este justificată de mișcările făcute de Ioan Niculae anterior vânzării către VIG, respectiv a intenției de delistare, permisă la acel moment de o ordonanță a CNVM. Prețul de delistare oferit de Niculae a fost de 0,3409 lei pe acțiune, mai puțin de jumătate din prețul încasat ulterior de la austrieci.
Procesele începute atunci s-au încheiat abia în 2009, când compania a și ieșit de pe piața de capital.
„Noi cerem drepturile pe care le are orice acționar minoritar din lume: dividende rezonabile plătite în fiecare an, o valoare reală și corectă la tranzacționarea acțiunilor și respect din partea companiei față de investitori“, a declarat Anda-Luiza Pricop, reprezentanta GAAPI. Numai că, nu tot ceea ce este imoral este și ilegal. Din această cauză, este foarte dificil pentru un minoritar într-o companie nelistată să ajungă în poziția în care să aibă un cuvânt de spus în deciziile din Consiliul de Administrație (CA).
Pentru a avea dreptul la un reprezentant în CA, minoritarii trebuie să dețină împreună un pachet de minimum 5% din acțiuni. Or, în cazul Asirom, minoritarii persoane fizice abia ajung la 1%.
O situație ceva mai bună au minoritarii de la companii listate. Societățile deschise se supun regulilor stabilite de către CNVM, iar disensiunile dintre minoritari și conducere sunt arbitrate (fără prea mult succes, din păcate) de către Comisia Națională.
Mai multe drepturi prin CNVM
Un bun exemplu în acest sens este Rompetrol Rafinare, unde acționarii minoritari au obținut majorarea semnificativă a prețului din oferta publică de preluare efectuată de majoritarii kazahi. Însă, demersurile minoritarilor au fost făcute la timp, iar eforturile au fost concertate și prin Asociația Investitorilor pe Piața de Capital (AIPC).
De la înființarea (în 2008) și până în prezent, AIPC a avut grijă să „inunde“ CNVM cu sesizări referitoare la toate încălcările drepturilor acționarilor minoritari, unele dintre ele rezolvate cu succes. Ultima sesizare primită are ca subiect modul în care conducerile SIF Transilvania și SIF Oltenia au decis să respingă propunerile acționarilor care dețin mai mult de 5% din drepturile de vot, mai exact prin insuficiența dovedirii calității de acționar al companiei.
Fiind vorba de o asociație bine pusă la punct, membrii acesteia pot verifica și analiza fiecare companie listată care încearcă să evalueze eronat activele în momentul unei oferte de preluare. Ca în cazul Complexului Hotelier Decebal Bacău (CHDB), care a fost evaluată la 6,35 milioane lei, în condițiile în care disponibilul de bani în casă și în conturi se ridica la 4,74 milioane lei, iar datoriile erau acoperite de creanțe.
„Noi sperăm ca BVB să se alăture AIPC în lupta pentru protejarea micilor investitori, adică a viitorului acestei piețe“, spune Dumitru Beze, președintele AIPC. Însă sunt discutate companiile listate, cele nelistate având mai puține obligații.