Indexul Perceptiei Coruptiei (Corruption Perception Index – CPI) pentru 2002, recent dat publicitatii de organizatia Transparency International, clasifica 102 tari, pe o scala de la 1 la 10, unde 1 reprezinta gradul maxim de coruptie. Peste doua treimi, adica 70% din tarile evaluate, majoritatea reprezentand regiunile cele mai lovite de saracie ale lumii, nu reusesc sa obtina nota de trecere – pragul de 5 puncte.
Intr-una din extremele clasamentului se plaseaza tarile cu mai putin de 2 puncte, unde coruptia actioneaza ca un cancer: Indonezia, Kenya, Angola, Madagascar, Paraguay, Nigeria si Bangladesh. La celalalt pol se afla tarile cu cea mai curata reputatie: Finlanda (scor: 9,7), Danemarca (9,5), Noua Zeelanda (9,5), Islanda (9,4), Singapore (9,3), Suedia (9,3).
Evolutia cea mai spectaculoasa, in sens negativ, o marcheaza America de Sud, unde esecurile economico-financiare merg mana in mana cu coruptia. Panama, Honduras, Guatemala, Nicaragua, Venezuela, Bolivia, Ecuador, Haiti si Paraguay s-au alaturat Argentinei, in categoria tarilor cu un CPI mai mic de trei.

Surclasati de Belarus, Uzbekistan si Rusia

Romania, care nu reuseste sa acumuleze mai mult de 2,6 puncte, se alatura campioanelor coruptiei de pe continentul sud-american, precum si celor din fosta URSS. Atat prin scorul foarte scazut pe care l-a obtinut in acest an, un record istoric negativ, cat si prin reducerea constanta a punctajului, de la un an la altul, Romania se situeaza in afara tendintei generale a Europei Centrale si de Est, unde se semnaleaza o restrangere progresiva a actelor de coruptie.
Comparatiile cu democratiile dezvoltate si stabile n-ar face decat sa ne intristeze si, probabil, ca nici nu sunt prea relevante. Majoritatea tarilor de referinta din economia mondiala inregistreaza scoruri ridicate: Olanda (9,0), Marea Britanie (8,7), SUA (7,7), Germania (7,3), Japonia (7,1), Franta (6,3).
In schimb, are foarte mult sens sa ne raportam la scorurile obtinute de celelalte tari candidate la integrarea euro-atlantica. Ca de obicei, suntem in coada listei, care incepe cu Slovenia (6,0) si Estonia (5,6), ambele devansand membre ale comunitatii europene, precum Italia (5,2) si Grecia (4,2). Dintre vecinii regionali, in urma noastra se mai plaseaza doar Albania si cateva tari din CSI, in schimb suntem depasiti pana si de Belarus, Uzbekistan sau Rusia.

Infrastructura, tinta favorita a spagilor si presiunilor

CPI, dupa cum il arata si numele, nu masoara amploarea faptelor de coruptie (ceea ce, de altfel, nimeni n-a reusit sa faca pana acum), ci perceptia despre coruptie a unor categorii relevante de actori calificati: oameni de afaceri autohtoni, investitori straini, brokeri, analisti etc. si mai exact, CPI insumeaza coeficienti stabiliti prin sondaje si evaluari de maxima acuratete, realizate de organizatii prestigioase cum sunt: Banca Mondiala (sondajul privind mediul de afaceri global), World Economic Forum (indicele de competitivitate), Economist Intelligence Unit (riscul de tara), PricewaterhouseCoopers (indicele de opacitate), Gallup International (indicele de transparenta), Freedom House (nivelul coruptiei), Columbia University (acuitatea coruptiei) s.a. In clasamentul pentru 2002 au fost incluse numai tarile care au fost supuse la cel putin trei din cele 13 sondaje si evaluari luate in calcul de Transparency International pentru stabilirea CPI. Romania a facut obiectul a noua asemenea masuratori, din 13 posibile, realizate de organizatiile deja mentionate. Pe aceste baze, evaluarea coruptiei dambovitene – de altfel, confirmata de nivelul investitiilor straine – devine extrem de credibila.
Nu exista insa corupti fara corupatori, remarca presedintele Transparency International, Peter Eigen: „Elitele politice corupte din lumea aflata in curs de dezvoltare, care lucreaza mana in mana cu oameni de afaceri lacomi si cu investitori lipsiti de scrupule, pun castigul personal deasupra bunastarii cetatenilor si cresterii economice a tarilor lor.” In ierarhia pe 2002 a tarilor de origine ale multinationalelor dispuse sa dea mita (Bribe Payers Index – BIP), cel mai „bine” incondeiate pe scala de la 1 la 10 sunt Rusia (1,9), China (3,5), Taiwanul (3,8), Coreea de sud (3,9), Italia (4,1). In randul tarilor relevante pentru Romania, clasamentul este: Japonia si SUA (5,3), Franta (5,5), Spania (5,8), Germania (6,3), Marea Britanie (6,9), Belgia si Olanda (7,8), Canada (8,1), Austria (8,2), Elvetia si Suedia (8,4). Cea mai buna reputatie o au companiile venite din Australia (8,5).
In schimb, la categoria presiuni guvernamentale in favoarea propriilor companii, conduc detasat SUA (mentionate in 58% din cazuri), urmate de Franta (26%), Marea Britanie (19%), Japonia (18%), China (16%), Rusia (13%). Cele mai uzate mijloace de presiune sunt cele politico-diplomatice, financiare si comerciale (cate 66%), conditionarea ajutoarelor financiare (54%) sau amenintarea reducerii lor (46%), servicii si cadouri pentru oficialitati (39%), oferte de burse si asistenta pentru educatie sau sanatate.
Sectoarele economice in care coruptii si corupatorii conlucreaza cel mai bine sunt cele din infrastructura: constructiile si lucrarile publice, industria de aparare, cea de petrol si gaze, afacerile imobiliare, telecomunicatiile, energetica. Desi lista este stabilita pe baza unor medii globale, ea contine, intamplator sau nu, tocmai domeniile majore de investitii guvernamentale si privatizare din Romania.    
Sursele de informatii ale investitorilor straini

            (% din respondenti)
Colegi, prieteni, clienti         58
Mass media            55
Experienta personala        52
Alte companii            38
Subordonati            38
Oficialitati din tara de origine    13
Internetul            12
Altele                12