O dezbatere pe tema "Lupta împotriva corupției și combaterea sărăciei. Modelul românesc versus modelul francez" a avut loc joi la București, cu invitați din mediul academic și din societatea civilă.
Au participat Guy Hascoët – politician francez, secretar de stat pentru economia de solidaritate în guvernul Lionel Jospin din 2000 până în 2002 și speakerii români Florian Marin – Expert Fonduri Europene – BNS, Olimpiu Sabău Pop – Conf. Dr. Universitatea Petru Maior Târgu Mureș, Alin Andrieș – Conf. Dr. Universitar Universitatea Al. I. Cuza din Iași, Elena Calistru – Președinte Funky Citizens, Ana Poenariu – Jurnalist investigații Rise Project, Irina Lonean – Project coordinator Transparency International.
"Săptămâna viitoare voi avea deja discuțiile cu OLAF pentru a stabili împreună direcțiile de urmat pentru construirea acestui mecanism european. Consider că acest demers reprezintă singura soluție pentru recuperarea prejudiciilor provocate de averile obținute ilegal și transferate în afara granițelor statelor de proveniență", a declarat Cătălin Ivan, vicepreședinte al Comisiei CONT din Parlamentul European.
"La nivel național, acest lucru este aproape imposibil și nu se pune problema unei recuperări eficiente. Sunt state care refuză să colaboreze. Poate că România nu va recupera niciodată miliardele pierdute în ultimii 30 de ani, dar printr-un mecansim european, cred că avem o șansă", a mai spus Ivan.
În urma dezbaterii, s-a desprins ideea comună că lupta împotriva corupției trebuie adaptată la evoluția societății, întrucât modalitățile de sustragere a fondurilor publice sunt din ce în ce mai sofisticate și mai greu de urmărit. De asemenea, trebuie să intre în atenția instituțiilor judiciare persoanele juridice, responsabile penal, dincolo de responsabilitatea administratorilor lor ca persoane fizice.
"Dacă vrem să verificăm corupția din fondurile europene, să verificăm cât s-a plătit către beneficiari și cât s-a întors de la Comisia Europeană. Vom avea surprize fabuloase – drumuri, clădiri, autostrăzi. Nimeni nu vorbește despre asta", a afirmat Florian Marin – Expert Fonduri Europene BNS.
"DNA nu ar trebui să caute acele doare micuțe, ci fraude mari din fonduri europene, pentru că ele există. Se spune că fondurile europene sunt greu de fraudat. Nu e greu dacă știi cum să faci sistemul. De exemplu, dl Ghiță are o bază de date cu toate plățile făcute din fondurile europene. Lucrurile acestea ar trebui solicitate. Sunt informații publice, căci fondurile europene sunt fonduri publice. Transparența e greu de găsit în zona Ministerului Fondurilor Europene", a adăugat Florin Marian.
Olimpiu Sabău Pop, conf. dr. Universitatea Petru Maior Târgu Mureș, consideră că atenția trebuie să fie mărită asupra persoanelor juridice pentru că persoana juridică vine în contact cu statul pentru fonduri mari. "Nu vine o persoană fizică să construiască un pod peste Dunăre, de exemplu. Patrimoniul este al persoanei juridice, nu al persoanei fizice, care administrează societatea și atunci, executând silit inculpatul – persoană juridică, e mai sigur că-ți vei recupera prejudiciul", a precizat Olimpiu Sabău Pop.
Ce trebuie să facem ca să luptăm eficient cu corupția?
"Noi credem că trebuie să și prevenim corupția acolo unde știm că apare. Am avut o discuție și cu doamna Codruța Kovesi pe această temă. Trebuie să analizăm sistemul în care s-a produs corupția, în așa fel încât șansele ca acest fenomen să se repete să fie mai mici, a spus Irina Lonean – Project coordinator Transparency International".
"E frustrant că știm din presă mai mult decât pare să știe parchetul cu privire la acest fenomen, al marii corupții. Referitor la răspunderea penală a persoanelor juridice, conform legislației actuale, un administrator al unei firme care a fost condamnat penal pentru fraudă, nu mai poate fi administrator al acelei firme, dar asta nu înseamnă că s-a schimbat cultura organizaționala a acelei firme. Trebuie schimbat ceva în sensul interzicerii acelei firme să mai facă afaceri cu statul", a completat Irina Lonean.
