Insatisfacţie, ruşine şi saturaţie, acestea sunt sentimentele manifestate de numeroşi bulgari care protestează în stradă pentru că ţara lor este cea mai săracă şi coruptă din UE, la 13 ani de la intrarea în blocul comunitar şi după o tranziţie eşuată în care dictatura comunistă a lăsat loc unei oligarhii ce domină politica şi economia, printre protestatari fiind şi multe persoane revenite în ţară în urma pandemiei, scrie agenţia EFE într-un reportaj publicat luni.

Această nemulţumire, latentă de mulţi ani şi combinată acum cu efectele economice şi sociale ale pandemiei, a explodat într-un val de proteste masive care cer de patru săptămâni demisia guvernului şi o regenerare a clasei politice şi a instituţiilor statului.

”În Bulgaria nu am trăit niciodată în democraţie”

Furia manifestanţilor, majoritatea cu vârste între 20 şi 45 de ani, este îndreptată împotriva premierului de dreapta Boiko Borisov şi a procurorului general Ivan Gheşev, pe care-i acuză că servesc interesele unei oligarhii economice şi nu pe cele ale cetăţenilor.

”În Bulgaria nu am trăit niciodată în democraţie. Avem o oligarhie care controlează toate instituţiile, nu recunoaşte echilibrul puterilor, în timp ce procesul electoral este corupt şi manipulat de mass-media”, spune Atanas Şarkov, unul dintre tinerii participanţi la proteste şi care au instalat corturi în centrul Sofiei.

Tranziţia către democraţie a fost ghidată în Bulgaria de foştii lideri comunişti. ”A fost o lovitură de palat, ordonată şi dirijată de Moscova, care a condus la o privatizare ce a fost un furt de bunuri publice. Liderii Partidului Comunist au devenit capitalişti de azi pe mâine. Aşa s-a născut oligarhia perpetuată până în prezent”, explică Konstantin Sabcev, profesor de istorie la Universitatea din Sofia.

”Un protest moral, al unei generaţii cu vârste între 15 şi 45 de ani, care refuză să trăiască într-un stat ce seamănă tot mai mult cu Rusia lui Putin”, astfel descrie actualele manifestaţii Evgheni Dainov, profesor de ştiinţe politice la New Bulgarian University şi care crede că instituţiile statului bulgar sunt sechestrate de această oligarhie.

Peste două milioane de bulgari şi-au părăsit ţara

De-a lungul perioadei de tranziţie peste două milioane de bulgari şi-au părăsit ţara. Conform datelor oficiale din august 2019, circa 900.000 de bulgari lucrau în străinătate, mai ales în vestul Europei. Pandemia de coronavirus i-a forţat numai în luna martie pe circa 200.000 dintre ei să revină acasă. Mulţi dintre aceştia se numără acum printre tinerii care participă la proteste.

Potrivit unui diplomat european care a cerut să nu i se dea numele, Bulgaria a pierdut după anul 1989 mai multe oportunităţi de a se elibera de ”moştenirea nocivă” a dictaturii comuniste şi şi-a creat un ”sistem al fărădelegii, dezordinii şi lipsei de perspectivă” pe care mulţi bulgari îl identifică prin două nume: Ahmed Dogan şi Delian Peevski.

Primul este un fost agent al poliţiei secrete comuniste, devenit milionar şi care până în 2013 a condus Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi (DPS), partidul minorităţii turce. Deşi a fost mereu în opoziţie şi este abia a treia forţă politică în parlament, DPS ”controlează zone extinse ale sistemului instituţional bulgar: judiciar, executiv şi legislativ”, potrivit analistului politic Ognian Mincev.

”Bulgaria a pierdut ocazia de a deveni un stat de drept”

Formaţiunea DPS, controlată din umbră de către Ahmed Dogan, a garantat stabilitatea parlamentară a tuturor guvernelor după 1989, atât a celor conduse de Partidul Socialist, moştenitor al celui comunist şi aflat acum în opoziţie, cât şi a celor conduse de partidele de dreapta, cum este în prezent cazul partidului GERB al premierului Borisov.

Detonatorul actualelor proteste a fost tocmai difuzarea la începutul lui iulie a unei înregistrări video care arăta cum poliţişti dau afară un politician al opoziţiei de pe o plajă publică folosită de Dogan ca şi când ar fi fost proprietatea sa privată.

La rândul său, Delian Peevski este un protejat al lui Dogan şi patron al unui imperiu mediatic. Numirea sa în anul 2013 la conducerea serviciului de spionaj a provocat un val de proteste pe care mulţi îl consideră un precursor al celui actual.

”Din nefericire, 2013 a fost ultima dată în aceşti 30 de ani când Bulgaria a pierdut ocazia de a deveni un stat de drept. Nimic nu s-a schimbat de atunci”, spune diplomatul european menţionat anterior. În opinia acestuia, concentrarea mass-media în mâinile lui Peevski este cea care a adus Bulgaria pe locul 111, din 180, în indicele libertăţii presei realizat de ONG-ul Reporteri fără Frontiere.