Anticorupţia ţine capul de afiş în mass-media, politicieni şi oameni de afaceri care au derulat contracte cu statul fiind arestaţi pe bandă rulantă. Dar când va simţi economia primele efecte, cu impact pozivit asupra standardului de viaţă?
"Semnele se vor vedea atunci când DNA va fi obligată să disponibilizeze personal (pe fondul scăderii dramatice a numărului de dosare penale de întocmit)", a declarat pentru Capital Dan Schwartz, managing partner la RSM Scot, companie de consultanţă, contabilitate şi audit.
"În economie, diminuarea volumului corupţiei din administraţie şi politică va genera scăderea nivelului evaziunii fiscale şi se va concretiza în creşterea competitivităţii business-urilor corecte şi a concurenţei loiale pe piaţă, cu urmări pozitive directe în ceea ce priveşte creşterea economică şi dezvoltarea României. La nivelul populaţiei, este posibil că scăderea corupţiei şi diminuarea evaziunii fiscale să determine o creştere a nivelului de trăi prin creşterea veniturilor personale concomitent cu diminuarea costurilor necesare achiziţionării în special de servicii cu caracter social (sănătate, învăţământ, cultură etc)", a menţionat Schwartz.
6 paşi urgenţi pentru îmbunătăţirea imaginii României
Acesta a enumerat "câţiva paşi urgenţi" necesari pentru îmbunătăţirea imaginii ţării. Iată ce ar trebui să facă România în acest sens:
- să elimine privilegiile parlamentarilor, în special dreptul la imunitate în faţă legii penale şi dreptul la beneficii materiale exagerate;
- să elimine/diminueze birocraţia din administraţia publică, atât centrală cât şi locală;
- să micşoreze nivelul abuzurilor şi exceselor săvârşite de funcţionarii publici de orice fel;
- să crească nivelul de independenţa şi profesionalism al magistraţilor/instanţelor de judecată;
- să continue procesul de asanare a elitelor politice, administrative şi economice;
- să facă eforturi pentru eliminarea sau diminuarea aşa-ziselor “mică corupţie” şi “mică evaziune fiscală” (cu alte cuvinte, să elimine ori să diminueze corupţia întâlnită la nivelul funcţionarilor publici de rang mediu sau inferior şi evaziunea fiscală întâlnită la nivelul micilor comercianţi şi producători de bunuri şi servicii).
Corupţia este unul dintre motivele pentru care banii stau încă departe de România, după cum afirmă specialiştii din piaţă. Investiţiile străine au scăzut mult după 2008, anul de start al crizei financiare. Când vom putea spune că anticorupţia a învins şi marile companii internaţionale se vor arăta din nou interesate, ca în anii de dinaintea crizei?
"Vom revedea interes din partea investitorilor străini serioşi, cu planuri pe termen lung atunci când profesionalismul şi corectitudinea instanţelor de judecata, dublate de incoruptibilitatea şi imparţialitatea administraţiei, a organelor fiscale şi de anchetă judiciară şi penală vor reprezenta garanţii ale definitivării procesului de implementare a statului de drept în România", a spus Dan Schwartz.
"Ca zone de interes, cred că în primul rând vom asista la investiţii majore în agricultură, infrastructură, exploatarea resurselor minerale, IT şi R&D. Aş mai adaugă o singură observaţie: şi investitorii pe termen lung, fie ei străini sau români, îşi doresc profituri mari şi rapide, dar nu că rezultat al speculaţiilor de moment, ci că urmare a unor investiţii serioase, susţinute şi încurajate de stabilitate politică şi legislativă şi garantate de un Stat puternic, echilibrat şi care nu intervine excesiv şi fără motiv în economie", a adăugat reprezentantul RSM Scot.