DNA dezvăluie Corupția de la Portul Constanța
Portul Constanța, unul dintre cele mai mari și strategice porturi din sud-estul Europei, se află în centrul unui scandal de corupție ce are implicații profunde în rândul politicienilor și al funcționarilor publici din județul Constanța. Un dosar de corupție de amploare, aflat pe masa procurorilor DNA, dezvăluie o rețea bine pusă la punct, care a folosit influența politică pentru a câștiga contracte și a împărți funcții în instituții cheie.
„Constatăm că DUMITRACHE ION, care deține calitatea de președinte al Organizației Municipale a Partidului Social Democrat (PSD) Constanța, își folosește influența sa în scopul obținerii pentru sine, dar și pentru altul foloase necuvenite”.
Procurorii dau exemplu posibile intervenții pentru menținerea în funcție a actualului șef al Portului Constanța, dar și pentru numirea unei femei apropiate de Ion Dumitrache într-o anume funcție în cadrul instituției.
„DUMITRACHE ION îi prezintă niște infomații din care ar reieși că TEODORESCU MIHAI ar urma să fie schimbat cu un anume „CATANĂ”, iar în momentul în care TEODORESCU MIHAI îi răspunde că el are cunoștință că organizațiile locale ale Partidului Social Democrat (PSD) Constanța sunt interesate de schimbarea lui, DUMITRACHE ION neagă vehement acest lucru și începe prezentarea unei modalități în care acesta, folosindu-se de calitatea sa și de rezultatele bune în alegeri, va putea interveni pe lângă numiții „TUDOSE” și PAUL STĂNESCU în scopul susținerii numitului TEODORESCU MIHAI pentru păstrarea în acest post”, se menționează în dosar.
Acest scandal de corupție implică nume mari din PSD, inclusiv europarlamentarul Mihai Tudose, senatorul Paul Stănescu, și ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu. Aceștia sunt menționați în stenogramele interceptate de procurori ca fiind persoane de contact pentru intervenții politice în favoarea celor care gestionau Portul Constanța, un loc unde se învârteau sume considerabile de bani și interese economice.
Percheziții și acuzații de corupție
În ziua de luni, 24 februarie 2025, procurorii DNA au efectuat 41 de percheziții în județele Constanța, Dâmbovița, Brașov și în București, în cadrul unui dosar care vizează activități de corupție desfășurate de funcționari publici, oameni de afaceri și oficiali din port. Dosarul include acuzații de luare și dare de mită, traficul de influență, și abuz în serviciu, comise între anii 2024 și 2025.
Ancheta se concentrează pe activitatea economică din Portul Constanța și pe modul în care autoritățile publice, inclusiv directorul portului, Mihai Teodorescu, și președintele PSD Constanța, Ion Dumitrache, s-au folosit de funcțiile lor pentru a înlesni contracte sau pentru a numi persoane apropiate în funcții cheie, în schimbul unor comisioane și foloase necuvenite.
Lideri PSD implicați direct în rețeaua de corupție
Unul dintre elementele cheie ale acestui dosar sunt conversațiile interceptate, care sugerează că oamenii politici din PSD au avut un rol activ în susținerea și consolidarea acestei rețele de corupție. Ion Dumitrache, liderul PSD Constanța, este descris ca fiind principalul „punte de legătură” între oamenii de afaceri, funcționarii publici și politicienii care aveau puterea de a lua decizii la nivel local și național. În cadrul discuțiilor interceptate, Dumitrache menționează frecvent numele lui Mihai Tudose și Paul Stănescu, subliniind că aceștia pot „ajuta” în privința menținerii sau schimbării unor persoane din funcțiile publice din port.
„În afară de domnul ministru, la cine credeți c-ar mai trebui să discutăm?” întreba Mihai Teodorescu, directorul Portului Constanța, în cadrul unei discuții telefonice cu Dumitrache, referindu-se la necesitatea unor intervenții politice din partea celor mai mari figuri din PSD pentru a-și asigura locul și pozițiile de putere.
„Voi discuta cu Tudose și Stănescu”, i-a răspuns Dumitrache, lăsând să se înțeleagă că aceștia aveau influență directă asupra deciziilor care priveau Portul Constanța. Totodată, se pune accent pe faptul că aceștia ar fi fost dispuși să ajute în schimbul unor foloase necuvenite, iar discuțiile privind numirile și promovările din port erau în mod clar influențate de interese politice.
Posturi fabricate și funcții negociate
Stenogramele din dosar oferă dovezi clare că funcțiile din cadrul Portului Constanța erau adesea create sau modificate pentru a răsplăti apropiații celor implicați în rețeaua de corupție. De exemplu, Mihai Teodorescu discută despre crearea unor posturi „ad-hoc” pentru anumite persoane care, prin legăturile lor politice sau de afaceri, puteau sprijini planurile de afaceri ale celor care gestionau portul.
Un exemplu flagrant este reprezentat de discuțiile legate de Otilia Ifimov, o persoană apropiată lui Dumitrache și Teodorescu, care ar fi urmat să fie numită într-o funcție de conducere la Achiziții sau la CNAPM Constanța.
„Ulterior, Viorel Cristea mi-a precizat că urmează să se stabilească un procent din valoarea contractului pe care urmează să îl plătească Costea Vasile, cu titlu de mită, către noi. Mi-a explicat că aceasta este modalitatea patentată prin care se stabilește câștigătorul, iar procentul se calculează din valoarea de adjudecare. Acesta mi-a dat niște valori orientative, situate între 1 și 2 la sută din valoare.
A adăugat că, la un contract de 220 milioane lei, 1,5% reprezintă 3 milioane lei. Eu l-am corectat și i-am explicat că procentul reprezintă 3,3 milioane lei. Viorel Cristea a adăugat că îl știe pe Costea Vasile și a rămas în relații bune cu el, deoarece este un om onest. Mi-a spus că vom discuta cu el deschis și vom stabili împreună câți bani se vor da la semnarea contractului și în câte tranșe ulterioare ne va plăti restul sumelor de bani. (…)
Revin și arăt că în prima parte a zilei, Mihai Teodorescu mi-a spus că Viorel Cristea a vrut să îi prezinte o hârtie, însă l-a dat afară imediat și mi-a cerut mie să mă interesez despre ce era vorba. Întrebându-l, Viorel Cristea mi-a răspuns că pe data de 12 august s-a văzut cu Costea Vasile și cu Melania, directoarea sa de exploatare, la CNAPM, precum și Mihai Teodorescu.
Cu această ocazie, Costea Vasile l-a rugat pe Mihai să grăbească plata unei facturi de un milion, factură care era deja emisă și înregistrată la CNAPM. Întrucât factura a fost plătită a doua zi, Costea Vasile l-a invitat pe Viorel Cristea la o cafea”.
Aceste „funcții fabricate” aveau rolul de a încuraja susținerea și colaborarea între politicieni și oamenii de afaceri din port, permițându-le acestora să obțină beneficii economice.
Afacerile personale ale celor implicați în rețea
De-a lungul anchetei, s-a constatat că numeroase persoane implicate în acest dosar aveau afaceri personale care beneficiau direct de pe urma influenței lor politice și economice. Ion Dumitrache, de exemplu, ar fi folosit funcțiile sale politice pentru a asigura contracte favorabile pentru afacerea sa, Șantierul Naval Midia.
Aceasta ar fi fost favorizată în urma unor interpelări și influențe asupra autorităților locale și naționale pentru obținerea de contracte preferențiale, închirierea de terenuri și diverse licitații.
„Când Viorel s-a dus la întâlnire, Costea Vasile i-a dat 30 mii lei și i-a spus că sunt pentru plata facturii. Viorel a precizat că a luat banii, ocazie cu care Costea Vasile a spus că sunt “pentru voi”, eu înțelegând că se referă la mine, Mihai și Viorel. Viorel a mai precizat că acești bani nu fac parte din nicio înțelegere care să aibă legătură cu procentele despre care am vorbit anterior. Ulterior, a scos câteva teancuri de bani dintr-o pungă și mi le-a înmânat.
Eu i-am spus că nu le voi împărți pe loc, întrucât trebuie să mă consult cu Mihai. (..) În continuare, referitor la procentul pe care îl discutasem în ceea ce privește contractul pe care Costea Vasile și-l dorește, l-am întrebat pe Viorel ce părere are, iar acesta a spus că urmează să discutăm inclusiv cu Mihai, existând posibilitatea ca procentul final să fie de 2%, din care 1% pentru noi și 1% “vor lua calea bisericii”, menționează DNA.
În plus, se pare că Dumitrache și Teodorescu au colaborat pentru a atrage investiții și pentru a-și asigura sprijinul altor afaceri, astfel încât să își maximizeze câștigurile financiare din port.
Mită și comisioane pentru licitații și contracte publice
Un alt punct central al dosarului sunt licitațiile publice, care au fost manipulate pentru a favoriza anumiți câștigători, iar banii obținuți din aceste afaceri ilicite erau împărțiți între funcționarii publici și politicienii implicați. Într-o discuție despre licitațiile de amploare, Viorel Cristea, un alt om de afaceri implicat în dosar, explică cum se stabileau comisioanele pentru câștigarea unor contracte mari de milioane de lei. Potrivit acestuia, comisioanele negociate pentru un contract de 200 milioane de lei erau de 1-2%, ceea ce ar fi însemnat sume de ordinul milioanelor de lei.
Aceste comisioane erau împărțite între toate persoanele implicate în procesul de „ajustare” al licitației, iar banii astfel obținuți nu se opreau doar la cei care desemnau câștigătorii, ci se extindeau și asupra celor care aveau roluri de decizie politică.
„Mi-a spus că pot să-i transmit directorului general Teodorescu Mihai cele afirmate mai sus precum și faptul că el nu a făcut afirmații defavorabile acestuia în discuțiile sale cu persoane din conducerea ministerului. În continuare mi-a relatat o discuție cu un anume BOGDAN, ce a avut loc în prezența lui Tucan, în biroul ministrului și i-ar fi spus că Tucan trebuie să aibă grijă să se termine proiectul din port. Jean Paul Tucan nu mi-a precizat cine este Bogdan sau despre ce ministru este vorba în discuție.
Jean Paul Tucan mi-a mai relatat faptul că acest Bogdan i-ar fi spus că dacă are probleme sau dacă are dușmani să îl anunțe pe el. Totodată Bogdan l-ar fi întrebat pe Tucan de ce nu se mișcă cei din port cu avizele necesare, acesta răspunzând că nu cunoaște motivele. Totodată, Tucan mi-a mai spus să stăm fără griji că el a închis toate ușile de deasupra noastră. Întrebare organ de urmărire penală: La ce se referea domnul Tucan prin ușile de deasupra voastră? Răspuns: Eu cred că se referea la factorii de decizie din minister”, se arată în declarație.
Această rețea de corupție arată cum unele dintre cele mai mari afaceri din județul Constanța, și nu doar, erau facilitate de o combinație de putere politică, interese economice și influență asupra funcționarilor publici. Dosarul este încă în desfășurare, iar procurorii sunt în căutarea dovezilor care să pună capăt acestei „caracatițe” de corupție, care a paralizat instituțiile și a afectat economia locală.
