În urma Raportului pe justiţie al Comisiei Europene, publicat săptămåna trecută, Romåniei nu i-a fost activată niciuna din clauzele de salvgardare. În schimb, Bulgaria a rămas fără fondurile de preaderare, măsură fără precedent luată de Bruxelles.

În opinia bulgarilor, conform revistei Times, Romånia este la fel de coruptă, dar a fost mai isteaţă în ceea ce priveşte promovarea reformelor sale şi ascunderea abuzurilor. Sau, cu alte cuvinte, acesta a fost avantajul Romåniei, de a adera la „pachet“ cu Bulgaria.

Deşi Comisia Europeană (CE) a blocat fonduri destinate ţării vecine în valoare de 600 de milioane de euro şi a retras acreditarea a două agenţii însărcinate cu gestionarea banilor comunitari, Bruxelles-ul nu s-a atins, deocamdată, de fondurile structurale şi nu a recurs la mecanismele de salvgardare. Reducerea finanţării nu a îngrijorat populaţia. Un sondaj arată că majoritatea bulgarilor consideră că într-adevăr CE trebuia să îngheţe finanţarea destinată ţării lor. Percepţia acestora, aşa cum rezultă din studiile institutului Alpha Research din Sofia, este că banii europeni nu ajung la populaţie. Mulţi bulgari susţin decizia CE, fiind de părere că suspendarea fondurilor europene este o lovitură pentru clasa politică coruptă, aflată în legătură cu reţeaua de crimă organizată.

Oficialii europeni şi politicienii au făcut o paralelă între cele două ţări. „Ce s-a întåmplat în cazul Bulgariei este un semnal foarte clar că în niciun fel Comisia nu va ezita să ia măsurile cele mai dure cu putinţă, în condiţiile în care se vor constata chestiuni similare în celelalte state membre, inclusiv în Romånia“, a spus comisarul european Leonard Orban. Făcånd referire la situaţia din ţara noastră, Joseph Daul, preşedintele celei mai mari grupări politice din cadrul Parlamentului European, PPE, a afirmat: „Parlamentul nu se poate substitui sistemului judiciar, iar demnitarii, membri ai Parlamentului, nu trebuie să se simtă deasupra legii. Sistemul judiciar este singurul responsabil pentru deciziile asupra condamnărilor de persoane, indiferent de poziţia lor socială“.

Următorul test al justiţiei, la mijlocul anului viitor

Evaluarea sistemului judiciar din ţara noastră face referire la problemele adånc înrădăcinate, în special corupţia, care necesită funcţionarea eficace a unor structuri robuste la nivelul urmăririi penale şi aplicării legii. De asemenea, se precizează faptul că s-au înregistrat progrese în ceea ce priveşte Codul de procedură civilă, dar progrese modeste în elaborarea noul Cod de procedură penală. Trebuie completată schema de personal şi aprofundate reformele organizatorice din sistemul judiciar. Raportul subliniază faptul că procedura admiterii „accelerate“ de completare a posturilor vacante, în paralel cu concursurile anuale, dă naştere unor motive de îngrijorare cu privire la calitatea întregului personal recent recrutat. În ceea ce priveşte Agenţia Naţională de Integritate (ANI), aceasta trebuie să-şi demonstreze eficacitatea. Pånă în prezent, în vizorul ANI se află 17 parlamentari, poliţiştii din Argeş, inculpaţi în dosarul permiselor auto, Angela Toncescu, preşedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor şi Daniela Lulache, directorul Fondului Proprietatea. Alexandru Macovei, preşedintele ANI, recunoaşte că: „În prezent, printre cei care se află în atenţia ANI nu se numără actuali miniştri. În schimb, se află 17 parlamentari, dar niciunul nu este lider de partid. Raportul este însă obiectiv. O singură precizare de natură tehnică: cu toate că în document se precizează că inspectorii ANI nu au acces la informaţiile sensibile, personal susţin că inspectorii au acces la toate informaţiile. În ceea ce priveşte instituţia pe care o conduc, marea provocare va fi obţinerea rezultatelor aşteptate. Apreciez că, în circa două luni, vor fi trimise în instanţă primele dosare“.

CE va actualiza raportul din iulie la începutul anului 2009 şi va pregăti următorul raport detaliat privind mecanismul de cooperare şi verificare la mijlocul anului viitor.

117-16702-11_leonardorban_30_rp.jpg«Uitaţi-vă la cazul Bulgariei şi veţi înţelege riscurile enorme la care este expusă Romånia.»
Leonard Orban, comisar european