Costel Alexe nu scapă de DNA. Fostul ministru rămâne sub control judiciar. ICCJ i-a respins definitiv cererea

Sursa foto: INQUAM Photos, Octav Ganea

Costel Alexe, fostul ministrul al Mediului, cercetat de DNA după ce ar fi primit mită mai multe tone de tablă, rămâne în continuare sub control judiciar din partea DNA. ICCJ i-a respins recent cererea de ridicare a măsurilor preventive.

Fostul ministru al Mediului, Costel Alexe, este în prezent cercetat de DNA pentru o serie de pretinse fapte de corupție. Acesta a fost plasat sub control judiciar și nu scapă de măsura impusă după ce Instanța Supremă, i-a respins recent, definitiv, cererea de revocare a măsurii preventive la care este supus.

Cererea făcută în 25 iunie a fost respinsă

În data de 25 iunie, fostul demnitar a făcut o cerere către un judecător de drepturi și libertăți de la ICCJ. Acesta i-a cerut să revoce ordonanța procurorului DNA prin care stabilea prelungirea măsurii controlului judiciar în cazul său. Magistratul a considerat că la acest moment al cercetării penale nu se impune ridicarea controlului judiciar pe numele lui Alexe astfel că a prelungit măsura cu încă 60 de zile.

Măsura, prelungită cu 60 de zile

„Respinge, ca nefondată, plângerea formulată de petentul Alexe Costel împotriva ordonanţei nr.176/P/2020 din data de 25 iunie 2021 emisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Secţia de Combatere a Corupţiei, prin care s-a dispus prelungirea măsurii preventive a controlului judiciar.

Obligă petentul la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu petent, în cuantum de 80 lei, se plătește din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunţată în şedinţa camerei de consiliu, astăzi, 30 iunie 2021.”, se arată în minuta ICCJ de miercuri.

De ce este acuzat Costel Alexe

Procurorii DNA de la Secția de combatere corupției anunțau în data de 28 aprilie 2021 punerea oficială sub acuzare a fostului ministru al Mediului (PNL) Costel Alexe dar și pe directorului societății comerciale cu activitate siderurgică.

Astfel, fostul demnitar, la data faptelor exercitând funcția de ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor, este cercetat pentru luare de mită și instigare la delapidare în vreme ce directorul de combinat pentru dare de mită și delapidare.

În ordonanța de efectuare a urmăririi penale se arată că în perioada martie-aprilie 2020, suspectul Alexe Costel, în calitate de ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor ar fi pretins, în mod direct, de la o persoană din conducerea unui combinat siderurgic, suspect în cauză, mai multe produse din tablă (tablă cutată, țeavă pătrată, țeavă rectangulară și rulouri de tablă) în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor sale de serviciu referitoare la alocarea, cu titlu gratuit, către fabrica respectivă, a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră și la monitorizarea măsurilor luate de această fabrică pentru închiderea unui depozit de deșeuri neconforme (haldă de zgură).

Condamnați la CEDO pentru acele depozite

Depozitul respectiv este unul dintre cele 68 depozite neînchise pentru care statul român a fost condamnat de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, în anul 2018, pentru neîndeplinirea obligației asumate ca stat membru al UE de a le închide cât mai repede. Ca urmare, România trebuie să raporteze periodic situația depozitelor menționate în cuprinsul hotărârii CJUE.

Foloasele respective, în cantitate de 22 tone, ar fi fost primite în zilele de 23 aprilie 2020 și 07 iulie 2020, la punctul de lucru al unei societăți comerciale administrată de o rudă a ministrului.

Șpagă uriașă de 100.000 de lei

Valoarea foloaselor ce ar fi fost primite ca mită de fostul ministru este de aproximativ 103.000 lei și reprezintă contravaloarea produselor siderurgice, a manoperei și a transportului.

Produsele din tablă ar fi fost scoase din patrimoniul combinatului siderurgic din dispoziția persoanei din conducerea fabricii, suspect în cauză, iar remiterea lor ar fi fost disimulată sub forma unor contracte de sponsorizare fictivă.

Sursa foto: INQUAM Photos, Octav Ganea