"Ne-am asumat o reorganizare a ministerului pentru a fi într-o măsură mai mare pregătit să preia proiectele şi să le implementeze într-un ritm mai rapid, pentru a dezvolta infrastructura ţării. În acest sens, deja s-a preluat organismul intermediar, care ne va permite să gestionăm mai bine fondurile europene. Suntem, practic, pe ultima sută de metri cu Hotărârea de Guvern care va statua această formă de organizare. Ne-am asumat un portofoliu de proiecte prioritare. Evident că noi avem câteva sute în portofoliu, dar am ţinut să scoatem în faţă acest set de proiecte, pentru că pe ele ne vom concentra. Sunt proiecte importante pentru infrastructura României şi le vom urmări pe mai multe niveluri", a precizat Costescu.
Ministrul Transporturilor a ţinut să precizeze că reorganizarea din minister nu presupune concedieri, ci simplificarea unor structuri decizionale, a unor servicii, însă principala schimbare va fi re-preluarea organismului intermediar pentru administrarea fondurilor europene, care s-a mai aflat în structura ministerului în urmă cu doi ani.
"Cuvântul acesta, reorganizare, a fost foarte mult folosit pentru concedieri. Nu este cazul. Acum este o reorganizare. Practic, s-au simplificat nişte structuri decizionale, servicii, nu foarte mult, principala schimbare fiind re-preluarea organismului intermediar pentru gestionarea fondurilor europene. Aici sunt schimbările, în zona aceasta ne-am cantonat. Practic, este o dezvoltare, o extensie a ministerului. Nu este ceva nou. Acum doi ani această structură a fost sub minister în altă formă, ca autoritate de management. Acum revine sub formă de organism intermediar, care acoperă 80-90% din funcţiile autorităţii de management de acum doi ani care a fost în minister", a subliniat ministrul Transporturilor.
Dan Costescu a informat că analiza pe care a făcut-o împreună cu premierul Dacian Cioloş s-a bazat pe problemele identificate la venirea sa la conducerea Ministerului Transporturilor, probleme care au generat pierderi de absorbţie pe perioada instrumentului structural 2007-2013, cu extindere până în 2015.
"Aceste probleme, au generat pierderi de absorbţie, practic pierderi de bani pentru România. Am ajuns în situaţia ca, în acest an, din proiectele pe care trebuia să le finalizăm în instrumentul structural anterior, 2007-2013, să trebuiască să fazăm, adică să trecem pe următorul instrument structural, nefiind cheltuiţi 2,3 miliarde de euro, ceea ce este foarte mult. Dacă ar fi fost terminaţi, am fi folosit aceşti bani în acest instrument pentru proiectele pe care le avem într-o proporţie mult mai mare decât avem finanţare. Mai exact, până în 2020, avem un necesar în portofoliul de proiecte de 21 de miliarde de euro; din fonduri structurale şi din echivalentul contribuţiei la bugetul de stat avem undeva la 8 miliarde de euro", a spus şeful de la Transporturi.
În ceea ce priveşte proiectele prioritare, din acestea fac parte unele care se află deja în derulare, precum Autostrada Transilvania, Autostrada Lugoj-Deva şi Autostrada Sebeş-Turda, în cazul cărora se va mări viteza de implementare.
"Avem proiecte care erau blocate din diverse motive, cum ar fi Orăştie-Sibiu, chiar şi Autostrada Piteşti-Sibiu, pe care le vom debloca. S-au găsit măsuri concrete. Am şi anunţat, de exemplu, că termenul (de finalizare – n. r.) din 2023 pentru Piteşti – Sibiu va fi dus la 2021 pentru toată autostrada, existând şansa ca tronsoanele de capăt să fie gata chiar mai devreme cu un an, în 2020, ceea ce ar permite conectarea lor cu drumurile naţionale care deservesc de zonele Vâlcea şi Gorj. De asemenea, este vorba de proiecte care acum încep, precum traseul Coridorului IX care pleacă din Ploieşti şi se duce până la Paşcani, precum aripa de est a Autostrăzii Montana, de la Ungheni prin Iaşi pe zona de Tg. Mureş, cu oprire la Tg Neamţ", a explicat el.
În plus, s-a discutat modul în care se poate mări capacitatea de implementare a proiectelor de către companii.
"În afară de acest portofoliu, ne-am asumat – discuţia de astăzi cu premierul pe asta s-a axat – cum reuşim să mărim capacitatea de implementare a companiilor pentru a le putea face capabile să producă mai repede aceste tronsoane de autostradă şi de cale ferată de care avem nevoie şi am punctat câteva lucruri. O dată prin creşterea capacităţii tehnice, pentru că prima oară după mulţi ani aceste companii vor avea propriile departamente de proiectare, care le vor da o independenţă faţă de piaţă şi le vor permite să sară nişte etape de licitaţie, care ne vor permite să avem termene mai scurte, este vorba de întărirea forţei de urmărire la nivelul şantierelor. Vom avea specialişti locali – aceasta este o măsură pe care deja am anunţat-o – şi, de asemenea, o nouă metodă de monitorizare de la nivelul ministerului care ne va permite să reacţionăm rapid, să nu mai rămână ca în trecut pe şantiere, la apariţia problemei să rămână decizia plutind o săptămână sau două, pentru că toate aceste termene adunate înseamnă ce vedem astăzi în implementare: ani întregi adăugaţi la termenele care ar fi trebuit să fie poate în 2013, 2014", a arătat ministrul.
Potrivit acestuia, la o viitoare întâlnire cu premierul, se va discuta situaţia unor companii din subordinea MT, precum TAROM sau Portul Constanţa.
"A rămas de discutat situaţia mai multor companii (TAROM , Portul Constanţa – n.r.) unde avem nişte lucruri de făcut în următoarea perioadă. Ministerul Transporturilor este nu numai un minister de investiţii, ci şi un minister operaţional, care ar trebui să gestioneze activitatea curentă şi avem o mulţime de priorităţi care trebuie rezolvate şi la nivel de reglementare şi control, ceea ce a fost practic la nivelul activităţii principale, aşa cum este cunoscută pentru MT. Despre toate acestea vom vorbi cu domnul prim ministru la întâlnirile viitoare", a adăugat el.
AGERPRES
