Vom plăti din buzunar serviciile medicale de care beneficiem în alt stat membru sau din bugetul asigurărilor sociale? O nouă directivă europeană încearcă să clarifice drepturile pacienţilor.
Curtea Europeană de Justiţie a fost bombardată în ultimii ani cu plångeri din partea cetăţenilor UE care-şi revendicau dreptul la rambursarea serviciilor medicale furnizate în alte state membre. Aceştia au avut de fiecare dată cåştig de cauză. Pentru a pune capăt proceselor, Comisia Europeană (CE) a iniţiat un proiect de directivă privind mobilitatea pacienţilor. „Drepturile pacienţilor trebuie să fie respectate. Nu încurajăm turismul de sănătate şi nici nu ne aşteptăm la un exod de pacienţi dintr-un stat în alt stat membru. Este vorba de anumite servicii medicale de care aceştia nu pot beneficia în statul de origine“, a declarat Androulla Vassiliou, comisarul european pentru sănătate, săptămåna trecută, în cadrul dezbaterilor din Parlamentul European (PE) pe marginea proiectului de directivă.
Proiectul de directivă propune ca cetăţenii europeni să beneficieze de asistenţă medicală ambulatorie şi spitalicească în orice stat membru, fără notificarea prealabilă a statului de origine, şi dreptul de a primi rambursarea cheltuielilor pånă la limita la care acestea ar fi fost plătite în statul de origine. „Detaliile nu sunt încă stabilite. Se discută dacă pacienţii vor plăti ei şi apoi îşi vor recupera banii de la sistemul de sănătate al ţării de origine sau dacă se va imagina un sistem de decontare direct între ţările de origine şi prestatorii de servicii medicale“, a explicat pentru Capital medicul Cristian Buşoi, membru al Comisiei pentru piaţa internă şi protecţia consumatorilor din cadrul PE.
Pro şi contra
Directiva este sau nu în avantajul romånilor care contribuie la sistemul asigurărilor sociale de sănătate? „Directiva va avea efect pozitiv asupra cetăţenilor romåni. Să nu ne mire dacă o să descoperim că unele servicii din ţările vestice sunt comparabile din punctul de vedere al costurilor cu cele din Romånia. Sigur că anumite proceduri mai complicate sunt mai costisitoare în străinătate, iar pacienţii vor suporta diferenţa din buzunar sau eventual dintr-o asigurare privată complementară“, este de părere Buşoi. Acesta consideră că serviciile medicale transfrontaliere vor reprezenta o oportunitate importantă pentru dezvoltarea pieţei asigurărilor private. „Oricum, şi dacă vor trebui să suporte diferenţa din buzunar, va fi o îmbunătăţire faţă de situaţia de acum, cånd sunt neclare drepturile asiguraţilor în legătură cu serviciile medicale din străinătate şi, de cele mai multe ori, pacienţii suportă toate costurile din buzunar“, spune europarlamentarul.
O altă părere are Daciana Sårbu, membră a Comisiei pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară a PE: „Sunt îngrijorătoare efectele pe care această directivă le va avea asupra noilor state membre. Cetăţenii europeni nu vor călători în ţări în care serviciile medicale sunt foarte scumpe, ci invers, în ţări precum Romånia, Bulgaria sau Polonia“. În opinia acesteia, preţurile în statele gazdă vor exploda, fiind îngreunat accesul cetăţenilor statelor respective la îngrijiri medicale, atåt din cauza preţurilor mari, cåt şi pentru că firmele îşi vor căuta clienţi dispuşi să plătească mai mult.
De altfel, cotidianul The Daily Mail a întocmit recent o listă de servicii medicale care ar putea fi „mai profitabile“ pentru un britanic dacă le solicită în alt stat UE.
3.000 de romåni s-au tratat în străinătate
De la începutul lui 2007 şi pånă la sfårşitul lunii iulie a acestui an, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a eliberat circa 400.000 de carduri europene şi certificate provizorii de înlocuire a cardului. Peste 3.000 de romåni au beneficiat, astfel, de asistenţă medicală în alt stat membru. De asemenea, pånă la sfårşitul lui iulie, au fost eliberate 418 formulare E112, pentru tratament planificat. Alte 93 de persoane au solicitat rambursarea cheltuielilor aferente asistenţei medicale acordate într-un alt stat membru sau din Spaţiul Economic European. Pentru toate aceste servicii, CNAS a plătit circa 473.000 de euro. Austria, Ungaria, Spania, Italia şi Germania au fost ţările care au transmis cele mai multe solicitări de rambursare a cheltuielilor legate de acordarea asistenţei medicale asiguraţilor romåni.
«Să nu ne mire dacă o să descoperim că unele servicii din statele vestice ale UE sunt comparabile din punctul de vedere al costurilor cu cele din Romånia.»
Cristian Buşoi, europarlamentar
«O zi de spitalizare în vestul Europei costă între 750 şi 2.000 de euro. De aceea, romånii vor apela în continuare la asigurările de sănătate private.»
Nicolae Muşat, director general City Insurance
CE estimează că 1% din bugetul destinat sănătăţii publice este utilizat pentru asistenţa medicală transfrontalieră, reprezentånd circa 10 miliarde de euro pentru întreaga comunitate
