Costul în vieți omenești a fost devastator: se estimează că între 90.000 și 142.000 de oameni și-au pierdut viața din cauza fenomenelor meteo și a evenimentelor legate de climă între 1980 și 2020, marea majoritate a victimelor fiind cauzate de valurile de căldură, transmite To Vima.

Ce arată datele

Datele, publicate săptămâna trecută de Agenția Europeană de Mediu (AEM), nu prezintă o tendință clar ascendentă față de deceniile precedente în ceea ce privește impactul crizei climatice. Acest lucru se datorează faptului că efectele economice tind să fie legate în principal de câteva fenomene severe – peste 60% din pierderile financiare au fost cauzate de doar 3% din fenomenele meteo din această perioadă – iar astfel de fenomene pot izbucni oriunde, provocând consecințe diferite de fiecare dată.

Wouter Vanneuville, de la Agenția Europeană de Mediu, unul dintre coordonatorii studiului, a declarat: „Nu există un model clar pentru fenomenele cele mai extreme – în cea mai mare parte, acestea rămân aleatorii. Dar adaptarea este în curs și are un impact”.

E nevoie de investiții în infrastructură

După cum a spus el, faptul că pierderile nu prezintă o creștere clară, nu ar trebui să-i facă pe oameni să se relaxeze, ci, dimpotrivă, rămân importante adaptarea infrastructurii și pregătirea pentru fenomene meteorologice extreme, care sunt susceptibile să devină mai dese și mai severe odată ce schimbările climatice avansează, iar temperaturile cresc.

„Motivul pentru care nu vedem o tendință nu este faptul că schimbările climatice nu sunt reale, ci că facem o mulțime de lucruri pentru a le atenua efectele. Din ce în ce mai multe țări pun în aplicare strategii de adaptare”, a spus el.

Țările ar trebui să continue să investească în adaptare, a continuat el, deoarece protecția împotriva crizei climatice variază de la o țară la alta în Europa.

„Chiar dacă vom atinge neutralitatea emisiilor înainte de 2050, adaptarea va rămâne necesară pentru a limita impactul”, a avertizat el.

Cele mai mari amenințări meteorologice

Cele mai grave efecte economice au fost cauzate de fenomenele hidrologice – în principal inundații – care reprezintă 44% din pierderile economice, în timp ce pe locul doi se află fenomenele meteorologice – în principal furtuni – care reprezintă circa 39%, în funcție de baza de date utilizată.

AEM a colectat date privind pierderile financiare de la companiile de asigurări și alte surse comerciale, fiecare dintre acestea urmând o metodologie ușor diferită, ceea ce a făcut ca estimarea pierderilor pentru perioada analizată să varieze între 450 de miliarde de euro și 520 de miliarde de euro, în funcție de baza de date. Doar un sfert (23%) din pierderile perioadei au vizat active asigurate, în ciuda faptului că procentul variază foarte mult de la o țară la alta. De exemplu, în Danemarca și Țările de Jos, mai mult de jumătate din pierderi au fost acoperite de polițe de asigurare, în timp ce în Lituania și România procentul respectiv a fost de aproximativ 1%.

AEM a estimat pierderile financiare pentru Grecia între 7,8 și 10,4 miliarde de euro, în timp ce decesele sunt estimate între 2.567 și 4.618.

Elveția, Slovenia și Franța au avut cele mai mari pierderi pe cap de locuitor în perioada respectivă, în timp ce cele mai mari pierderi în raport cu suprafața lor au fost înregistrate de Elveția, Germania și Italia.