Posesorii de carduri preplătite pot economisi anumite sume la cumpărături, dar trebuie să suporte costuri care ajung uneori să le depăşească pe cele aferente cardurilor de credit Gold.
Două instituţii au lansat pe piaţă carduri preplătite: Raiffeisen Bank, emis sub sigla Visa, şi Poşta Română, emis sub sigla MasterCard. Funcţiile acestora sunt aproape identice cu cele ale cardurilor de debit emise de băncile autohtone. Spre deosebire de cardurile de debit, cele preplătite nu au ataşat un cont curent.
Concomitent, costurile aferente cardurilor preplătite sunt mai mari decât cele percepute la cardurile de debit. Au în schimb avantajul că permit administrarea mai eficientă a cheltuielilor. „Jumătate dintre consumatorii europeni văd în cardurile prepaid un instrument de administrare a cheltuielilor, care le permite să pună bani deoparte pentru scopuri precise“, afirmă Gabriel Ghiţă, business development manager CEE la MasterCard Europe, făcând referire la un studiu realizat anul trecut în patru ţări din Europa.
„Cardurile prepaid se adresează în special tinerilor şi segmentului nebancarizat“, afirmă Cătălin Creţu, directorul general al Visa Europe România. În schimb, oficialul MasterCard afirmă că aceste instrumente de plată pot fi utile şi din perspectiva introducerii plăţilor rapide (contactless), cele la care nu se solicită PIN, iar cardul nu este trecut prin POS.
„Cardurile prepaid nu trebuie privite numai ca produse financiare prin care instituţiile emitente se adresează unui segment de populaţie care nu deţine un cont bancar, ci şi ca pe o platformă ce permite ataşarea de programe de loialitate şi trecerea către noi metode de plată, cum sunt plăţile contactless“, spune Gabriel Ghiţă.
În acelaşi timp, oficialul Visa adaugă că utilizarea acestor instrumente poate fi mult mai largă: pot fi folosite, spre exemplu, şi de către angajatori pentru a da, prin intermediul lor, sumele corespunzătoare tichetelor de masă sau diurnelor.
Comparaţie cu cardurile de credit
Comisioanele şi taxele aferente cardurilor preplătite sunt mult mai ridicate decât cele ale cardurilor de debit. De obicei, la cardurile de debit comisioanele de administrare sunt de unu-doi lei pe lună. În schimb, unul dintre cardurile Raiffeisen are un comision de administrare anual de 175 de lei, care îl depăşeşte pe cel practicat la un card de credit Gold.
Şi cardul prepaid vândut în unităţile Poştei Române are un comision care ajunge la aproape 120 de lei pe an, dacă instrumentul este utilizat în fiecare lună. Nu în ultimul rând, sumele care pot fi „depozitate“ pe cardurile preplătite sunt limitate: maximum 7.000 de lei în cazul unui card emis de Raiffeisen.
Peste jumătate din consumatorii europeni văd în cardurile prepaid un instrument de administrare a cheltuielilor.
Gabriel Ghiţă, business development manager CEE, MasterCard Europe
Faţă de cardurile de debit, diferenţa esenţială este că cele prepaid nu au în spate un cont curent.
Cătălin Creţu, director general Visa Europe România
Plăţi cu carduri de debit
Numărul plăţilor efectuate cu cardurile de debit a scăzut uşor în martie a.c. comparativ cu decembrie 2008.
